Procurorii parchetelor de pe lângă instanţele din judeţul Bistriţa-Năsăud au încheiat, anul trecut, în baza Noului Cod de procedură penală, acorduri de recunoaştere a vinovăţiei într-un număr total de 22 cauze cu privire la 22 inculpaţi.
Acordul de recunoaștere a vinovăție este o procedură specială cu caracter de noutate pentru legislația penală din România, fiind reglementată în Titlul IV al Părții speciale din Codul de procedură penală, art. 478-488.
Prin introducerea acestei proceduri speciale s-au urmărit reducerea duratei de judecată a cauzei, simplificarea activității din faza de urmărire penală și economisirea resurselor băneşti şi umane în cadrul procedurilor judiciare. Legiuitorul român s-a inspirat din sistemul de drept penal francez şi german, dar procedura există – în modalități asemănătoare – și în alte ţări europene.
Dacă în vechiul Cod de procedură penală se reglementa situaţia în care inculpatul recunoştea săvârşirea faptelor reţinute în actul de sesizare a instanţei, potrivit noii legi procedura recunoaşterii vinovăţiei poate fi aplicată încă din faza cercetărilor penale, printr-un acord semnat în acest sens între procuror şi inculpat şi care trebuie validat de judecător. Astfel că încă din faza cercetărilor, în cadrul urmăririi penale, suspectul poate face o înţelegere cu procurorul. Acestă înţelegere înseamnă că îşi recunoaşte faptele şi este de acord cu o pedeapsă stabilită de procuror. Acest acord poate fi încheiat numai pentru infracţiuni care nu se pedepsesc cu mai mult de 7 ani de închisoare. După ce cele două părţi cad de acord, semnează o înţelegere, care este analizată de către un judecător. Acordul devine oficial numai dacă şi judecătorul este de acord cu termenii înţelegerii. Beneficiile pentru un suspect în cazul acordului de recunoaştere a vinovăţiei este acela că acesta nu mai aşteaptă până ce dosarul său este judecat în fond şi apel. În plus, odată ce a semnat înţelegerea, cuantumul pedepsei rămâne fix, nemaiexistând riscul ca în apel sau recurs un judecător să îi majoreze pedeapsa.
Procurorii au avut de soluţionat un număr de 15.823 cauze mai multe cu 1437 de cauze faţă de anul precedent, creşterea fiind de circa 10%.Printre persoanele anchetate s-au numărat 70 care au săvârşit infracţiuni prevăzute de legi speciale: 5 pentru corupţie, 23 pentru infracţiuni silvice, 17 pentru evaziune fiscală, 17 pentru contrabandă, 18 pentru infracţiuni prevăzute de codul vamal şi opt pentru spălare de bani.
Au rămas nesoluţionate 5897 de cauze, din care 4679 cu o vechime de până la 6 luni de la sesizare, 461 cu o vechime de peste 6 luni de la sesizare, 757 peste 1 an de la sesizare, 2776 cu urmărirea penală începută, iar 715 peste 6 luni de la începerea urmăririi penale. De asemenea, în evidenţe există 2461 cauze cu autori necunoscuţi.
Adaugă comentariu