Simpozion internaţional la Primărie. Descoperirile recente din Biserica Evanghelică, în expoziţie

Simpozionul desfăşurat sâmbătă în sala de consiliu a Primăriei şi moderat de istoricul de artă Vasile Duda a cuprins expuneri ale primarului oraşului înfrăţit Herzogenrath din Germania, Christoph von den Driesch, edilului oraşului partener Wels din Austria, Peter Koits, vicepreşedintelui HOG Bistritz-Nosen, cetăţeanul de onoare Horst Gobbel (”Transilvania – model pentru Europa?”), profesorului Vasile Duda (”Monumente cu valoare simbolică”), dar şi reprezentantei SC Utilitas Cluj-Napoca, Szilagyi-Bartha Zsuzsanna (”Biserica Evanghelică în viitor”).

Este al cincilea an în care, de zilele oraşului, la Bistriţa este organizată o conferinţă cu participare internaţională. În 2009 în centrul discuţiilor a fost urbanismul, în 2010 simpozionul s-a axat pe problemele persoanelor cu handicap, în 2011 temea aleasă a fost dezvoltarea turistică a oraşelor europene, iar în 2012 s-a vorbit despre energia durabilă în Europa.

”Din anul 2009, pe lângă activităţile culturale şi de divertisment, avem şi acţiuni ştiinţifice. În acest an special al Zilelor Bistriţei, tema este ”simboluri şi oameni”. Oamenii pot deveni simboluri, simbolurile sunt elemente care fac parte din viaţa noastră şi o determină chiar. Sunt mulţi oameni deveniţi de-a lungul timpului simboluri, oameni care au creat simboluri. E o temă importantă, europeană comună civilizaţiei care pune pe primul loc omul. Suntem încântaţi să putem organiza astfel de conferinţe cu participarea unor specialişti care să dea consistenţă şi greutate dezbaterilor”, a spus primarul Ovidiu Creţu în cuvântul de deschidere.

În aceeaşi zi, la Biserica Evanghelică a fost vernisată expoziţia ”Biserica Evanghelică din Bistriţa – 450 de ani de la sfinţirea sa şi punerea în valoare a descoperirilor recente”. Prin acest proiect cultural s-a urmărit prezentarea în imagini a etapelor importante din istoria restaurărilor monumentului, punerea în valoare a picturii interioare descoperite recent în nava centrală, alături de conservarea unor piese de mobilier renascentist, precum şi evidenţierea unor valori ascunse cum este şarpanta cu cea mai mare deschidere din Transilvania.