(FOTO) Laleaua pestriță, plantă rară și ocrotită prin lege, a înflorit în Pădurea din Șesul Orheiului, printre copacii seculari, în număr mai mare decât în anii trecuți, spun cei care merg primăvară de primăvară să o admire.
”Laleaua pestriță 2016! Și-a făcut apariția în Pădurea din Șes mai frumoasă, mai bogată și în număr mai mare. Vă așteaptă să o vizitați în această perioadă! Simplă şi totuşi atât de elegantă! Laleaua pestriţă ne încântă cu prezenţa şi anul acesta în pădurea din Șes! Într-o pădure atât de curată şi pusă la punct de către însăşi natura, lalelele pestriţe nu fac altceva decât să îţi coloreze inima. Există doar cuvinte de laudă, de apreciere la vederea petalelor frumos colorate cu forme simetrice şi nuanţe de violet nemaipomenite. Laleaua pestriţă este tot mai rară în ţara noastră şi parcă e tot mai frumoasă. Surprinzător, în această primăvară ne încântă un număr mai mare de lalele! Nu e neapărat să crezi, dar e obligatoriu să vezi. Lalelele te aşteaptă în această primăvară în pădurea din Șes din Orheiul Bistriţei să le priveşti şi să le fotografiezi”, scriu pe Facebook protectorii lalelelor pestrițe.
Aşa cum se ştie, în fiecare an, după ce trece sezonul de înflorire a lalelei, Primăria Cetate organizează un festival care îi poartă numele în a treia duminică din luna mai, urmat de o tradiţională serbare câmpenească.
Denumirea ştiinţifică a plantei este „Fritillaria meleagris”, fritillus în latină însemnând tablă de şah, pahar de aruncat zarurile, aluzie la pătrăţelele ordonate, brun-roşcate ale lalelei. În popor, laleaua pestriţă mai e numită „bibilica”, deoarece se aseamănă cu o pasăre cu penaj la fel de pestriţ, negru cu puncte albe. Ceea ce o deosebeşte de celelalte lalele este culoarea ei violacee cu pete albe, dar şi modul de răspândire, deoarece ea creşte la noi spontan în locurile umede, în apropierea pădurilor.
Această plantă minunată purta în trecut denumirea de Floare de şah, care i-a fost dată de Daria, nepoata unui vistiernic de la curtea Şahului Persiei. Legenda spune că Daria avea grijă de grădina palatului în care existau cele mai alese soiuri de lalele. Într-o noapte a avut un vis în care o tânără care purta o rochie alb-liliachie a venit în grădină la ea şi a cerut flori pentru mama ei care era bolnavă. Daria i-a oferit un buchet de flori, dar în schimb i-a cerut să îi aducă o lalea pestriţă pe care o dorea de mult timp. După un timp a apărut în grădina palatului o lalea pestriţă care a fost îngrijită şi dăruită demnitarilor veniţi din ţările vecine. În acelaşi timp unchiul ei, care era un pasionat matematician, a inventat jocul de şah pentru a-i alunga plictiseala care îl cuprindea adesea pe Marele Şah. Când unchiul ei s-a înfăţişat cu jocul de şah, Daria a adus floarea pe care a numit-o Floare de şah.
O altă poveste spune că lalelele au devenit pestriţe de la amarul lacrimilor deoarece se crede că localnicii din Frătăuţii Noi au plâns soarta bucovinească, au căutat alinare în şoaptele codrului, pe potecile naturii, în locurile unde au crescut aceste flori. Nici până astăzi nu se ştie foarte exact care este originea acestei minunăţii.
Foto: Facebook
Adaugă comentariu