Străzile din Bistrița, eliberate de mere și struți. Ce se va întâmpla cu decorațiunile

Foarte bine ca va scăpați de hidoseniile alea.
Merele poate isi aveau locul la intrările in oras sa amintim ca am avut cândva o stațiune pomicola renumita de care ne am batut joc si azi maine o sa fie plina de blocuri.
Deja s a inceput.
Dar nu aveau ce cauta in tot orasul.
Iar strutii de fibra in culori oribile langa biserica evanghelică, e de cel mai prost gust, dar ce sa i faci cand primaria n are specialisti doar un fotograf care ii filma cred in fiecare zi sa vada daca nu au depus ouă, dar mai la 50 m pica jos clădirile primăriei dar cina sa le vada.
Fluturadul de salariu este important.

Daca tot a venit vorba de iluminatul public, exista vreun sofer, nu cu permis cumparat, la Primarie, care sa faca o remarca privind ilșuminatul public. Treaba sta asa, dupa parerea mea, strada o luminam noi, soferii cu farurile, voi iluminati trotuarele, sa vedem cand cineva are intentia de a traversa, chiar prin loc nepermis, ca sa nu ne trezim ca din bezna trotuarului ne sare ceva pe capota masinii ! Ce ziceti de ideea asta ? Este adevarat ca in lumea civilizata se ilumineaza strada, dar becurile sunt plasate la o inaltime corespunzatoare, asa incat sa lumineze BINE si trotuarele.

Merele sunt faine ce au avut cu ele ?!
Da, struți sunt oribili.

Este doar inceputul pentru a scăpa Bistrita de sintagma „Caracalul Ardealului” după ce Ovidiu Cretu, a sufocat orasul cu tembelisme precum struti, mere de plastic si flori energetice. Dar mai e mult până departe. Ar trebui continuat cu Piata Petru Rares unde kitchiul e la el acasă. Pe locul in care pană in anul 2009 era amplasat bustul lui Petru Rares, a fost instalat controversatul monument sub formă de sulă , cel pe care bistritenii l-au asociat in sintagma “Sula si Prefectura”. Urmează apoi fantana arteziana din fata prefecturii care din 2016 a fost „decorată” cu o monstruozitate cromatică numita “floarea de crin” si care arată execrabil. In cealaltă parte a pietei era până nu demult troita revolutiei din 1989. Culmea este ca tocmai troita care reprezintă singurul monument ce are legatură cu un eveniment concret si anume, Revolutia din decembrie 1989 de la Bistrita, a fost mutată total aiurea in cimitirul de pe strada Tarpiului, starnind o reactie de indignare din partea bistritenilor. Ei au solicitat ca troita să fie adusa inapoi, dat fiind faptul ca Bistriţa a fost unul dintre primele oraşe in care au protestat în decembrie 89, peste 10.000 de bistriţeni din Fabrica Mecanică şi apoi din alte fabrici din zona industrială. Ei şi-au riscat viaţa şi libertatea, într-un moment în care nu se ştia dacă regimul Ceauşescu va cădea, dacă se va trage sau nu la Bistriţa. Daca s-ar pune problema schimbarii numelui pietei Petru Rares din Bistrita, aceasta ar trebui sa se numeasca „Piata Revolutiei” sau „Piata 22 Decembrie” .
Ba mai mult, la sfarsitul lunii decembrie, 2018, in Piața Petru Rareș a aparut din nou statuia lui Petru Rares , de data asta amplasata ca nuca in perete intre fantana arteziană si troita revolutiei, dând pietei un aspect de bazar oriental. Niciunul dintre aceste monumente nu sunt în armonie unul cu celălalt, iar imaginea de ansamblu, este distonantă inclusiv în raport cu clădirile din jur. De aceea trebuie facuta ordine, in sensul mutarii munumentului eroilor din piata Petru Rares, in Cimitirul Eroilor acolo unde isi dorm somnul de veci eroii neamului, iar in locul monumentului sa revina statuia domnitorului moldovean care dă si numele pietei. De asemenea si “Floarea de crin” ar trebui mutată pe strada Crinilor langă blocurile colorate in mov după gusturile indoielnice ale primarului Cretu. Evident TROITA trebuie readusa in locul său din fata prefecturii.
Vezi: https://timponline.ro/cu-o-floare-nu-se-face-piata-mai-frumoasa-dimpotriva/

Prioritățile cetățenilor Bistriței sunt altele decât cu ce se ocupă cei din primărie adică mutarea de mobilier stradal și paseluțe:
https://timponline.ro/primaria-bistrita-demararea-procedurilor-de-actualizare-a-planului-urbanistic-general