Bistrița-Năsăud rămâne același județ de tranzit care nu are prea multe de oferit ca să-i țină pe turiști mai multe zile în zona noastră. În cea mai aglomerată lună din an, august, la noi au venit 16.776 de turiști, informează Direcția Regională de Statistică Bistrița-Năsăud.
Dintre aceștia 63,3% au fost cazați în hoteluri, 30,4% în pensiuni, iar 6,3% au ales alte structuri turistice. Cele mai căutate hoteluri au fost cele de 3 stele, 9744 dintre turiștii sosiți în luna august preferând serviciile acestora.
În perioada ianuarie-august a anului curent au sosit 78.912 turiști, 52374
dintre aceștia fiind cazați în hoteluri. Sejurul mediu în august 2019 a fost de 2,1 zile cu 0,1 zi mai mic față de luna anterioară.
Rezultatele au fost obținute prin cercetarea statistică a structurilor de primire turistică cu o capacitate de cazare instalată de cel puțin 10 locuri-pat. Indicele de utilizare netă a locurilor de cazare în luna august 2019 a fost de 39,4% fiind cu 6,1 puncte procentuale mai mare decât în iulie.
Potrivit cercetărilor făcute de statisticieni, la Bistrița s-au cazat cei mai mulți turiști, circa 10000, pe locul al doilea fiind zona montană.
Este si simplu explicatia, poate partiala. Locuri de informare pentru turisti mereu inchise, fara informatii complete, fara personal, fara activitate. In plus obiective turistice inchise simbata si duminica.
Practic nu am vazut o schimbare in ultimi 25 de ani din partea celor care ar trebui sa fie interesati. In schimb uni antreprenori din domeniu infloresc in ciuda situatie si din cauza ca sint activ.
Lipsa turistilor se datoreaza lipsei infrastruturi cu care sa poata ajunge in Bistrita, Nu aeroport international, nu autostrada, nu varianta ocolitoare. Regula de baza in turism este pentru ca o calatorie sa ramane confortabila nu trebuie sa dureze mai mult de 2 ore!!!!!
Aveți producători de vin.Crama Jelna, Valea Ascunsă care încearcă să atragă o clientelă.
Creați un circuit cu vizite, degustări de produse-vin şi altele locale ( caşcavaluri) cu , drumuri cu transport ecologic între.
Puncte de atracție.
Turistul străin caută EXPERIENȚE INTERACTIVE UNICE DE VIAȚĂ .
Desigur cu care să-şi alimenteze conturile social-media, poze etc.
Prima barieră.
Limba.
Într-o cultură în care e înrădăcinată aversiunea versus alte limbi( se tolerează foarte greu chiar şi limbile vorbite de naționalitățile conlocuitoare) e greu de deschis punți de comunicare.
Cred că investigând varibila respectivă există o corelație între naționalitatea turiştilor în vizită. Excluzând pe cei care putem să-i calificăm tot…români ( exemplul saşilor, cei plecați etc).
Apoi ar trebui ca promovarea să se facă organizat, ştiințific.
Chiar şi B.O.R are interesul ca şi mănăstirile să-i fie vizitate de turişti care aduc valută. Deşi e instituția care are în afara țării cele mai multe puncte de reprezentare( față de numărul de consulate,ambasade) face foarte puțin să promoveze un turism în propriul interes. Sunt concentrați cu organizarea evenimentelor de turism de tip intern, Nicula-sfânta Mărie, sfânta Paraschiva.
Apoi cum spunea aici un interlocutor, transportul.
Eu am mai spus burgurile medieval s-ar preta pentru turism interactiv, arhitectura vie plus oameni costumați în costume medievale ce joacă în spectacole cu frecvență săptămânală ( s-ar putea implica copiii liceului de arte în timpul verii) în parteneriat cu Primăria…ar putea genera atracție…
http://www.hauntedwalk.com exemplu…
Noroc cu Strutii, Merele si OUALELELE lu Cretu ca se mai opresc turistii la o poza . Nu le trebe nici batar o tura cu liftu ca sunt schele pe beserica mare.
Judetul Bistrița-Năsăud nu a facut aproape nimic pentru a conta in domeniul turistic. Deşi ar fi câteva locuri interesante de vizitat, acestea nu au fost niciodată promovate cu adevărat şi nici puse în valoare, in conditiile in care judetul este înconjurat de câțiva poli majori în turism. La nord, nord-vest avem Maramureșul care are la baza turistică elemente de traditie locala foarte bine conservate, promovate și exploatate. Apoi, la est se afla Bucovina cu manastirile ei care au genertat un infloritor turism monahal și istoric, asociat cu splendide elemente de peisagistica specifica locului. Spre sud, judetul Mures te intampina cu statiunea balneo-climatica Sovata-Praid, unde a renăscut un turism balnear de calitate în ultima perioadă. Spre vest se afla Cluj-Napoca, leaganul turismului cultural, si Turda cu renumita “salina” care nu mai au nevoie de nici o prezentare. În această situație Bistrița-Năsăud rămane la statutul de „zonă de tranzit”, unde dupa unele statistici media de cazare se situeaza între 0,8 și 1,5 nopți de cazare per turist.
In judetul nostru nu se poate vorbi despre turism, fiindcă nu e, tot ce este sunt niște plimbări de wekend, și nimic altceva.
Orice stațiune, oraș sau destinație cu potențial turistic ar trebuie să aibă un departament de marketing care să promoveze și să pună în valoare potențialul turistic. Statiunile din Alpi de exemplu, au un departament întreg care face ca lucrurile să funcționeze cum trebuie, de la fotografi și designeri, până la responsabili în comunicare și marketing. La noi, nici măcar la nivel național nu există așa ceva. Iarna trecută, Ischgl, una dintre cele mai mari statiuni din Tirol, își făcea reclamă pe Facebook în limba română, semn că ponderea turiștilor români nu este de neglijat. De la nivel local, până la cel național, la noi lucrurile stau total anapoda. Acum 2 ani, ilustrul ministru Dobre al turismului a desființat birourile de turism ale României din străinătate pe motiv că se cheltuie prea mulți bani cu ele, site-ul de prezentare al României este varză, iar sutele de centre de informare construite în ultimii ani sunt majoritatea închise și nu au nici o utilitate.
La noi în ogradă, autoritățile locale din Bistrița își doresc să țină turiștii doar în interiorul zidurilor cetății, ignorând potențialul obiectivelor din împrejurimi, abordabile în excursii de o zi. Lipsesc materialele informative eficiente și aproape totul este lăsat pe seama inițiativelor private.