Suprafața ocupată de păduri a scăzut. Ce rol au schimbările climatice

Suprafața ocupată cu păduri în Bistrița-Năsăud a scăzut de la un an la altul, arată datele prezentate într-un raport al Agenției pentru Protecția Mediului unde se arată că schimbările bruște ale vremii, de la căldură excesivă, la ploi torențiale, însoțite de vânturi puternice, afectează negativ starea ecosistemelor forestiere producând doborâturi și rupturi de vânt.

Conform datelor furnizate APM de către Garda Forestieră Județeană Bistrița-Năsăud, suprafaţa fondului forestier național la nivelul judeţului Bistriţa-Năsăud în anul 2022, a fost de 192578 ha.

”Sunt considerate păduri şi sunt incluse în fondul forestier naţional terenurile cu o suprafaţă de cel puţin 0,25 ha, acoperite cu arbori. Arborii trebuie să atingă o înălţime minimă de 5 m la maturitate în condiţii normale de vegetaţie. La nivelul județului Bistriţa-Năsăud în anul 2022, pădurile au ocupat o suprafață de 187884 ha din care: rășinoase 43,2% și foioase 56,8%”, se arată în documentul citat.

Din suprafața totală de pădure, 80.313 ha au funcții speciale de protecție, iar 107.571 ha funcții de producție și protecție.

Circa 95% din suprafaţa arboretelor sunt cuprinse în tipuri natural fundamentale de pădure (molidişuri pure, amestecuri de răşinoase cu fag, făgete pure, amestecuri de fag şi gorun, gorunete, cărpinete, şleauri de deal cu gorun) şi 5% sunt reprezentate de tipuri derivate de pădure sau artificiale (plopişuri, salcâmete, pinete şi molidişuri în afara arealului).

Conform sursei citate, 14.975 ha erau anul trecut fond forestier proprietate publică a statului român, 152.871 ha, fond forestier proprietate publică a unităților administrativ teritoriale (primării), 24608 ha proprietate privată a persoanelor juridice de drept privat și a persoanelor fizice și 124 ha, fond forestier proprietate privată a unităților administrativ teritoriale.

Așadar, cea mai mare parte a fondului forestier din județul Bistrița–Năsăud la nivelul anului 2022 se afla în proprietatea publică a unităților administrativ teritoriale (orașe și comune).

Pe zone geografice, 32% dintre păduri sunt în zona de deal, iar 68% în zona de munte, iar în ce privește compoziția, avem 37,9% molid, 4,3% brad, 1,0% alte răşinoase (pin, larice, duglas), 35,5% fag, 10,9% diverse tari (carpen, jugastru, paltin, frasin), 8,7% stejari (gorun, stejar pedunculat, stejar roşu) 1,7% diverse moi (plop tremurător, salcie căprească, mesteacăn, tei, anin), adică 43,2% rășinoase și 56,8 % foioase.

Suprafața ocupată de pădure la nivelul județului în intervalul 2018-2022

Anul	2018	2019	2020	2021	2022
Suprafața de (ha)	188046	188119	188010	187949	187884

Cât lemn mort este în păduri

Lemnul mort din păduri reprezintă un sistem de microhabitate, care evoluează continuu în timp, până la degradare. Este, de asemenea, un indicator pentru biodiversitatea nevertebratelor și joacă un rol important în reciclarea nutrienţilor şi a materiei organice, ca şi în crearea unei mari varietăţi de microhabitate pentru regenerarea speciilor de plante şi pentru alte organisme. De asemenea, este un foarte bun indicator pentru valoarea de conservare a unei păduri.

Cantitatea de lemn mort din păduri depinde de compoziţia speciilor de arbori, de tipul şi frecvenţa perturbărilor naturale din zonă, de sol şi de condiţiile climatice şi de tipul de gestiune forestieră (EEA, 2008) și variază considerabil între pădurile naturale virgine şi cele gestionate. În pădurile virgine există o mare cantitate și varietate de lemn mort. În general, lemnul mort căzut la pământ este mai bogat în specii decât cel de pe picior. Dar ambele tipuri de lemn mort sunt importante.

Arborii foarte bătrâni, arborii morţi, trunchiurile şi ramurile căzute la sol asigură adăpost şi sursă de hrană pentru păsări, lilieci şi alte mamifere. De asemenea, lemnul mort este important pentru insecte (mai ales pentru gândaci), ciuperci şi licheni. Lemnul mort îndeplineşte mai multe funcţii: stabilizează pădurile (ajută la consolidarea pantelor, stabilitatea suprafeţelor, diminuează efectul de eroziune al ploii asupra solului); susţine productivitatea pădurii (seminţele unor specii de arbori germinează pe buştenii căzuţi, în curs de putrezire); asigură hrană şi adăpost (mii de specii ajută la descompunerea lemnului – consumatorii de lemn atrag prădători şi/sau animale care folosesc lemnul ca adăpost, de exemplu: ciocănitoarea, bufniţa, muscarii, piţigoii, unele specii de lilieci, ursul); stochează carbon

Creșterea cantităţii de lemn mort în păduri este considerată o măsură potenţială pentru creşterea biodiversităţii.

În pădurile județului Bistrița-Năsăud, volumul de lemn mort pe picior sau doborât în anul 2022 a înregistrat valoarea de 0,1 mc/ha. Din volumul total de lemn mort pe anul 2022, respectiv 18,4 mii mc, majoritatea este de fag 7,0 mii mc, urmat de rășinoase 4,9 mii mc, stejari 3,9 mii mc, diverse tari 2,4 mii mc și diverse moi 0,2 mii mc.

Schimbările climatice la care asistăm, reprezentate prin schimbări bruște ale vremii, de la căldură excesivă la ploi torențiale, însoțite de vânturi puternice, afectează negativ starea ecosistemelor forestiere producând doborâturi și rupturi de vânt.

În perioada 2018 – 2022 s-au produs doborâturi și rupturi de vânt semnificative în raza comunelor Dumitrița, Șanț, Telciu, Rodna, Bistrița Bârgăului, Tiha Bârgăului și Prundu Bârgăului, se ami arată în raportul APM Bistrița-Năsăud.

Foto cu caracter ilustrativ