Munţii Rodnei au fost luaţi cu asalt sâmbătă de sute de turişti veniți din diverse colţuri ale ţării pentru a admira spectacolul înfloririi bujorului de munte, cunoscut și sub denumirea de smârdar sau rododendron.
”E o explozie de roz-aprins pe multe povârnișuri. În această perioadă, un răsărit de soare prins din zona Lacului Lala Mic reprezintă visul fotografilor de natură și a montaniarzilor împătimiți. În acest cadru mirific, fluturii culeg nectarul aflat la discreție, iar păsările specifice peisajului alpin pot fi zărite pășind pe acest covor imperial: brumărițe, pietrari, mierle gulerate. Cu puțin noroc, mai ales dacă te trezești dis de dimineață, poți zări două mamifere emblematice pentru acești munți: capra neagră și marmota. Eu am reușit să văd doar capre negre (un mascul și două femele cu ied). Marmotele au intrat în pământ la propriu, la cât dute-vino era pe potecile cu marcaje turistice”, ne-a transmis prof. Toader Dorel Bazga.
Pentru a admira bujorii de munte, turiștii pot urca din localitatea Șanț către Vârful Roșu, la peste 2000 de metri altitudine, prin păduri și pajiști alpine. În drumul lor vor vedea numeroase specii de plante: gențiane, argințică, dediței de munte, dar și un relief glaciar cu căldări și căldărușe, hăuri și tăuri, castele de șisturi.
Este foarte important să nu rupă florile bujorului de munte pentru că, dincolo de frumusețea sa, această plantă joacă un rol important în menținerea echilibrului ecosistemelor alpine. Rădăcinile sale puternic ramificate contribuie la fixarea solului pe pantele abrupte, previn eroziunea și alunecările de teren. În același timp, tufele dense ajută la păstrarea umidității în sol și creează un microclimat favorabil pentru alte specii de plante și animale.
Bujorul oferă și protecție împotriva vânturilor puternice și reduce impactul acestora asupra vegetației alpine. Florile lui parfumate sunt o importantă sursă de hrană pentru albinele sălbatice, bondari și alte insecte polenizatoare.
Așadar, trebuie admirat în mediul său natural, fără a fi rupt sau călcat.
Foto credit: prof. Toader Dorel Bazga
Adaugă comentariu