Trei conace boierești din județul Bistrița-Năsăud sunt scoase la vânzare la început de an și, cu toate că se află într-o avansată stare de degradare, vânzătorii se așteaptă să primească pe ele sume frumoase mizând pe poveștile care stau în spatele acestor ziduri.
”Vând conac 1700 mp pe 2 nivele plus un beci de 150mp cu titlu de proprietate”, sună anunțul postat la sfârșitul anului trecut, în fotografii apărând conacul de la Ilișua pentru care se cere suma de 450.000 de euro.
Conacul de la Ilișua și-a căpătat înfățișarea de azi la sfârșitul sec. XIX, începutul sec. XX, pe timpul domniei lui Hye-Klebersberg. Tot de atunci datează și fațada dispre curte, cât și pridvorul deschis, susținut de patru stâlpuri, a cărui balustradă a fost creat din fier forjat. În 1952, în castel s-a amenajat un sanatoriu pentru bolnavii de tuberculoză.
Familia Petrichevich-Horváth a dobândit moșia de la Ilișua prin căsătoria lui (IV) Ferenc (decedat în 1699) cu nepoata lui Koncz Pál. Cel mai probabil castelul s-a construit pe timpului baronului Petrichevich-Horváth (IV) Kozma (1735-1794), locotenent-general al celor două regimente de graniță românească din Transilvania. Până în secolul al XIX-lea castelul era în proprietatea acestei familii, după care, a intrat în posesia familiei Kendeffy.
Potrivit surselor istorice, castelul a fost construit prin utilizarea materialelor unui conac mai vechi, deoarece înregistrările contemporane amintesc de această clădire ca fiind „noul conac”.
Forma castelului, acoperișul cu pantă frântă, ancandramentele și capitelurile pilaștrilor reprezintă construcții în stil baroc, dar aspectul de astăzi se datorează unei modificări ulterioare. Se presupune că acest castel a fost renovat după anul 1848, deoarece garda națională, compusă din 56 de soldați, nu a putut face față rebelilor români, astfel castelul, cât și Biserica Reformată au fost distruse la acea dată.
Ultimul locatar al conacului a fost Hye Jenö, care a locuit singur, iar după cel De-al Doilea Război Mondial a fost mutat forţat cu domiciliul la Dej. Printr-un testament, în 1955, nobilul a lăsat totul bucătăresei sale care l-a îngrijit până în ultimul ceas.
Este scos la vânzare și conacul de vânătoare grofului Wesselenyi de la Chiochiș ridicat în cinstea Baronesei de Daniel având suprafața de 967 m2 cu subsol de 489 m2, piscina de 8/3m. Teren 3900 m2 cu posibilitate de cumpărare 1 Ha.
”Construcție foarte solidă, cu pereți groși de 1,5m (necesită și renovare) toate utilitățile gaz, curent trifazic, apă, etc. Ideal pentru investiție sau proiecte nerambursabile, accept și schimb imobiliar în Cluj sau Timișoara”, scrie vânzătorul.
Familia Wesselényi, care a venit în Transilvania din judeţul Nógrád, probabil că a avut proprietăţi în Chiochiş de la jumătatea secolului al XVII-lea. Castelul a fost construit în anul 1761 văduvei lui Wesselenyi István, la comanda lui Daniel Polixena, nepoată de-al lui Petrőczi Kata Szidónia, care a ordonat construirea primului castel din Cuci. Asemenea bunicii ei, Daniel Polixena este menţionată ca şi o mare scriitoare. În amintirea ei au aşezat un panou de piatră pe o latură a castelului. Acest panou s-a păstrat pe ruinele castelului.
La vânzare, dar cu o sumă mai mică, 115.000 de euro, este scos și Conacul Teleki de la Blăjenii de Jos.
Conacul, ce-i poartă numele lui Sámuel Teleki – fiul, este un monument construit în zorii secolului al XIX-lea. Familia Teleki pune bazele, încă din anul 1802, uneia dintre cele mai bogate colecții de artefacte culturale, prin cancelarul Transilvaniei la acea vreme, Sámuel Teleki. Astfel, contele maghiar fondează, la 18 octombrie 1802, Biblioteca Teleki din Târgu-Mureș, una dintre cele mai valoaroase biblioteci din țară, ce a rămas deschisă publicului până în ziua de azi. Conacul Teleki din Blăjenii de Jos poartă, autentic și demn, simbolul timpului, care, în continuă trecere, alege să păstreze ceea ce contează cu adevărat – moștenirea istorică și culturală.
”Înconjurat de dealurile verzi și roditoare din zonă, întinse pe un teren de 12.318 mp, monumentul ce măsoară aproximativ 440 mp construiți, își așteaptă bine-meritata renaștere, dar și o nouă și ingenioasă folosință, fie în scop rezidențial sau comercial. O reședință aristocrată permanentă sau de vacanță, un centru de evenimente cu istorie și caracter, sau punctul de atracție al unui complex turistic, sunt doar câteva exemple de destinație viitoare pe care conacul le poate lua”, se arată în prezentarea imobilului.
Cumpararea unui asemenea castel/conac , poate fi o ocazie perfecta pentru spalare de bani si eventual , pentru satisfacerea orgoliilor unor potentati ai zilei , (noii grofi ai timpurilor noastre) cu bani multi , pretinse veleitati boieresti dar fara noblete. Le-am vazut pe toate (numai de la o oarecare distanta) cu prilejul diverselor „misiuni” prin judet si pot sa spun ca cel de la Ilisua are un aspect cu adevarat impresionant . Pacat ca statul roman cel slabanog s-a scapat atat de usor de el.
Nu sunt toti asa si e gresit sa generalizam. Cred ca exista si oameni care au muncit din greu ptr banii lor si merita sa se bucure de ei. Iar daca oricine isi doreste sa construiasca ceva e de bine asa ca felicitari ca s-au scos la vanzare.
Clădirile propriuzise nu au nicio importanță, ce ar fi totuşi important este terenurile ( adică moşia ) mai ales dacă are şi pădure .
În articol nu se precizează mai nimic despre terenuri dacă sunt pădure, arător, fânațe etc.
Dacă ai bani preferi să-ți face casa visurilor tale aşa cum vrei tu şi unde vrei tu şi nu să cumperi altă casă pe care după aceea să te străduieşti să o adaptezi nevoilor tale binențele dacă ests posibil şi cu mult mai mulți bani. Deci poate casele respective poate beneficiază de terenuri mari şi bune şi atunci se schimbă toată discuția.
Ar putea fi cumpărate de membri UDMR şi folosite ca sedi de bairamuri şi parangheli pentru că acolo nu trebuie respectate măsurile de protecție anti-virus pentru că oricum nu o să-i vadă nimeni.
Ce are fi sa iti faci casa visurilor pe mosia lui taica tau se numeste temei legal si sa numai invadati teritoriile altora ce ar fi sa va puna fosti propietari la plata ca a-ti taiat padurile ilegal Intradevar nu se precizeaza nimic daca aveti temei legal sa vindeti propietatile fara sa aveti acordul statului maghiar sau austriac Ce ar fi sa vind si eu casa lui bunica ta pina te duci tu la strins capsuni in Spania Exista certificate nastere casatorie samdp care atesta mostenitori legali si Exista si daune morale ca a-ti saracit patrimonial cultural maghiar in mod intentionat
Din moment ce dumneata ai vazut nu poti declara ca nu ii vede nimeni ha-ha SI din moment ce la fiecare imobil a-ti declarat cel putin doua trei famili istorice ei toti au avut nepoti veri rude pina la gradul patru toti au drept de revendicare Deci e o vanzare ilegala a statului roman a patrimonului maghiar care la adus intr-o stare deplorabila
Ce are fi sa it faci casa visurilor tale pe mosia lui taica tau unde ai acte legale si nu invadind unde loc unde nu ai mostenit prin nascare se numeste temei legal Ce are fi sa va puna la plata fosti propietari la Plata ca a-ti taiat padurile in mod ilegal de pe propietatea lor
Dar ce spuneti sa va informati inainte sa discutati?
Conacul din Blajenii de Jos s-a aflat in stare foarte buna (a functionat ca scoala in ultima perioada a vietii), dar dupa ce a fost retrocedat, stimatii mostenitori „ai patrimoniului maghiar” l-au facut praf si pulbere, l-am nenorocit si l-au adus in starea deplorabila in care este si azi.
Daca verificati actele veti vedea ca sunt fix compatrioti maghiari de-ai dvs, mostenitori de gradul „100”, iar vanzarea li se datoreaza fix mostenitorilor.
Nu este al statului roman, nu stiu cine v-a bagat balivernele astea in cap…
Ce ar fi sa nu mai faceti constructi fara temei legal Un grof era o persoana care avea capacitatea de a prevedea viitorul pentru ca face parte din el e o persoana gen Elon Musk in ziua de azi e o persoana care poate influenta viitorul pentru ca face parte din el Orice decizie a unui clarvazator poate influenta viitorul pentru ca are in mina vietile angajatilor Asta inseamna grof are puterea unui tzunami chiar electoral pentru ca are capacitatea de a prevedea pe secole