Turc despre ”varianta coloristică amazoniană”: Orașul nu trebuie să arate ca un canar

„Orașul nu trebuie să arate ca un canar. ” Atunci, faceți ceva, fiindcă lamentăruile nu ajută la nimic.
In Piata Petru Rares, kitsch-ul e la el acasă este Piata Petru Rares. In anul 2009, fostul edil Ovidiu Cretu a mutat de aici bustul lui Petru Rares pentru a face loc controversatului monument sub formă de sulă , cel pe care bistritenii l-au asociat in sintagma “Ce are Sula cu Prefectura”. Dar astanu e totul. Pn anul 2016 fântâna arteziană din fata prefecturii a fost „decorată” cu o monstruozitate cromatica numita “floarea de crin”. De asemenea, la sfârsitul lunii decembrie, 2018, in Piața Petru Rareș a apărut din nou statuia lui Petru Rares , de data asta plasată ca nuca in perete in fata prefecturii, lângă fântâna arteziana dând pietei un aspect execrabil de bazar oriental. Niciunul dintre aceste monumente nu sunt în armonie unul cu celălalt, iar imaginea de ansamblu, este distonantă inclusiv în raport cu clădirile din jur.
Singurul eveniment care are legatura cu locul este Revolutia din decembrie , 1989. Bistriţa a fost unul dintre primele oraşe in care au protestat în dimineata zilei de decembrie 89, peste 10.000 de bistriţeni din Fabrica Mecanică şi apoi din alte fabrici din zona industrială s-au adunat in fata fostului Comitet Judetea de Partid (Prefectura de astazi). Ei şi-au riscat viaţa şi libertatea, într-un moment în care nu se ştia dacă regimul Ceauşescu va cădea, dacă se va trage sau nu la Bistriţa. Daca s-ar pune problema schimbarii numelui pietei Petru Rares din Bistrita, aceasta ar trebui sa se numeasca Piata Revolutiei. De aceea trebuie facuta ordine, in sensul mutării munumentului eroilor din piata Petru Rares, in Cimitirul Eroilor acolo unde isi dorm somnul de veci eroii neamului, iar in locul lui să revină statuia domnitorului moldovean, care dă si numele pietei. De asemenea si “Floarea de crin” ar trebui mutată pe strada Crinilor langă blocurile colorate in mov dupa gusturile primarului Cretu. In fata prefecturii să rămană doar monumentul revolutiei, singurul care are legatura cu istoria locului.
De asemenea, in Piata Unirii din Bistrita care este locul cu cele mai profunde legaturi cu Marea Unire de la 1 Decembrie, 1918, totul a fost falsificat, mai ales după ce in anul 2012 acelasi primar incult a mutat bustul lui Cuza de la IJP fără să stie că numele pietei se revendică de la Marea Unire din 1 Decembrie 1918 si nu are nimic comun cu Mica Unire. De aici a plecat spre Alba Iulia delegatia romanească din partea Comitatului Bistrita-Năsăud participantă la Marea Adunare Nationala convocată de către Marele Sfat Național Român, prin Consiliul Național Român Central de la Arad, dupa ce “Credentionalele” fuseseră sfintite in Biserica Romana Unita din Bistrita. Putina lume stie ca printre cei 1.228 delegaţi participanti la Marea Adunare Naţională din 1 decembrie 1918 de la Alba Iulia, se numarau si cei din partea Comitatului Bistrita-Nasaud , printre care: Grigore Pletosu, Vasile Bichigean, Teodor Şimon, Vasile Moisil, dr. Emil Precup, Augustin Bena, Victor Motogna, dr. Nicolae Drăganu, Ioan Pecurariu , Macedon Linul , dr. Laurenţiu Oanea, dr. Alexandru Hăliţă, dr.Gavril Tripon, dr. Vasile Pahone dr. Victor Onişor, unii dintre ei avînd şi mandatul (credinţionalul) pentru votarea Marii Uniri. Pe langa Rezoluţia Marii Uniri, în Marea Adunare Națională de la Alba Iulia, la 1 decembrie 1918, a fost ales si Marele Sfat Național Român organul provizoriu al puterii de stat din Transilvania până la unirea definitivă cu România, având rol legislativ. Dintre cei 212 membri ai Marelui Sfat Naţional Român, 5 au fost alesi din partea Comitatului Bistrita-Nasaud: dr. Gavril Tripon, dr. Vasile Pahone, dr. Victor Onişor, dr. Alexandru Haliţă dr. Laurenţiu Oanea.
De aceea, bustul lui Cuza din Piata Unirii trebuie sa fie mutat inapoi la IJP, unde se mai află incă soclul de marmură de pe care a fost dislocat in 2012 de către fostul primar Ovidiu Cretu, iar in locul lui din Piata Unirii sa fie ridicat un monument simbol, evocator al Marii Uniri din 1 Decembrie 1918 .
Acest „Monument al Unirii” ar putea fi realizat sub in forma de obelisc având înăltimea totală (soclul + obeliscul propriuzis) de 1918 cm . Obeliscul propriuzis de la soclu până în vârf ar trebui sa aiba 1600 cm (anul primei uniri sub Mihai Viteazul), iar împreuna cu soclul de la baza de 3,18 m sa se ridice la 1918 cm (anul Marii Uniri).
Pe trei dintre laturile obeliscului s-ar putea amplasa efigiile din bronz ale domnitorilor Mihai Viteazul, Alexandru Ioan Cuza si Regele Ferdinand, iar pe cea d-a 4-a latura ar putea fi trecute numele delegatilor din Comitatul Bistrita-Nasaud participanti la Marea Adunare din 1 Decembrie 1918 de la Alba Iulia, dând astfel o personalizare locală Monumentului Unirii.
De asemenea, pe soclul monumentului s-ar putea monta un basorelief din bronz executat după imaginea fotografică a Marii Adunari de la Alba Iulia, avandu-i in prim plan pe episcopii Iuliu Hossu si Miron Cristea .