Un alt fel de referendum

Ştiu că e o întrebare cam lungă şi răspunsul retoric, dar nu pot să nu mă revolt când mă gândesc că, de exemplu, judeţul Bistriţa-Năsăud are aşa: Centrul Judeţean pentru Cultură, Direcţia pentru Cultură, Culte şi Patrimoniu Cultural, Centrul Cultural Municipal, Serviciu de Cultură la Primărie, o comisie de cultură la CJ şi alta la Consiliul Municipal şi, dacă mă gândesc bine, sigur mai găsesc ceva instituţii de tip căpuşă cu oameni plătiţi de noi toţi să plimbe câte o hârtie de la un birou la altul sau, mai rău, să plimbe ursul prin ţară şi străinătate pe la te miri ce festivaluri despre care nu a auzit nimeni şi nici nu interesează pe nimeni.

Pe de altă parte, mai avem Direcţia pentru Tineret şi Sport, Clubul Sportiv Municipal, serviciu pentru sport la Primăria Bistriţa, numeroase ONG-uri care sunt finanţate cu bani publici tot pentru ca să susţină activitatea sportivă. Dacă ar fi să facem un calcul, şi îl vom face într-o zi, câtă funcţionărime taie frunze la câini pretinzând că se ocupă de tineret şi sport, ne vom cruci mai ales când ne vom da seama că, în realitate, în aceste două domenii nu face nimeni efectiv nimic.

M-am referit doar la cultură şi sport, deşi aş mai putea găsi „n” alte domenii cu structuri paralele şi inutile, dintr-un motiv simplu: am studiat programul Zilelor Bistriţei ediţia 2012 şi m-am minunat cât de tras la indigo e, lipsit de originalitate, anost. Cea mai importantă sărbătoare a oraşului nostru nu numai că are aceiaşi invitaţi ca şi anul trecut şi acum doi ani, ci şi acelaşi program care nu presupune niciun fel de implicare nici din partea organizatorilor, nici a participanţilor. Primii se mulţumesc să amenajeze două scene, pardon, doar una, fiindcă a doua e tot pe pietonal, gata făcută, şi să taie facturi pentru comercianţi, iar participanţii să facă un tur al tarabelor în Viişoara, să-şi mai cumpere farfurii, ceşti, alte nimicuri de la comercianţii prăfuiţi, după care să mănânce mici şi să bea bere. În final, înainte să aibă loc digestia propriu-zisă, vor merge probabil să asculte un concert de operă pe pietonal, acelaşi pe care l-au mai auzit şi în alte dăţi.

Apropo de asta, am vrut la un moment dat să fac o listă cu artiştii care nu mai vreau să-i văd la Bistriţa în următorii cinci ani. Pe ea s-ar afla pe primele locuri Paula Seling, Smiley, Vunk şi Distinto. Înţeleg că sunt singura care nu-i mai vrea, totuşi.

Revenind la oile noastre, eu una mă întreb cum de este posibil să plătim atât de mulţi oameni din bani publici care pretind că se ocupă de cultură, sport şi tineret şi să nu avem nici măcar un program cât de cât atractiv la singura sărbătoare a oraşului nostru.

Nu înţeleg de ce nu face nimeni un concurs pentru copii de tipul „Cine ştie câştigă” cu întrebări din istoria oraşului şi cu premii consistente pentru cei care o ştiu foarte bine. Nu pricep de ce nu se gândeşte nimeni să facă întreceri amuzante, competiţii care să implice toată familia, de la copii la părinţi şi bunici, concursuri care să-i determine pe oameni să îşi dorească să fie împreună, să se bucure de sărbătoarea oraşului lor. Aş aloca sume importante pentru premii şi i-aş motiva din timp pe bistriţeni să se înscrie. Au propus instituţiile de sport şi tineret aşa ceva? Nu am auzit până în acest moment.

În ce priveşte componenta muzicalo-folclorică, noi avem aceleaşi lălăieli care nu se pot intitula nici folclor, nici manele. Care dintre instituţiile de cultură ale judeţului au decis oare să ne aducă pe cap „Nănaşii”? Numai denumirea mă face să mă oripilez, aşa că exclud totalmente că aş putea asculta aşa ceva. Şi mă opresc aici înainte de a mă mai întreba ce legătură au aceşti oameni care cântă pe la Taraf şi Etno cu muzica populară din judeţul nostru. Un singur lucru observ peste tot: toate concertele sunt „extraordinare”. Aş vrea să mă lămurească şi pe mine cineva ce e extraordinar în prestaţia lui Sergiu Vitalian Vaida şi a „Nănaşilor”. Ca să înţeleg de ce ar trebui să nu ratez aşa ceva moment inedit din programul Zilelor Bistriţei.

În ce mă priveşte consider că ar fi un mare câştig dacă am renunţa la Zilele Bistriţei în actuala variantă anostă. Sărbătoarea oraşului poate fi foarte bine asimilată Serbărilor Bistriţei Medievale care reuşesc, în fiecare an, să vină cu ceva nou. Să nu uităm că organizatorii lor nu sunt angajaţi ai statului, sunt oameni care şi-au păstrat creativitatea şi reuşesc să ne uimească, de fiecare dată, cu câte ceva. Despre asta este vorba atunci când faci un eveniment care se repetă în fiecare an.

Dacă nu se doreşte ca Zilele Bistriţei să coincidă cu Serbările Medievale, măcar aş face un concurs de proiecte pentru sărbătoarea oraşului fireşte, în strictă concordanţă cu desfiinţarea tuturor instituţiilor statului extrem de inutile, paralele şi tocătoare de bani publici.

Consiliul Local Bistriţa ar trebui să scoată la licitaţie organizarea Zilelor Bistriţei la începutul anului, iar un ONG sau mai multe să primească o anumită sumă de bani ca să le organizeze urmând câteva direcţii clare. Şi atunci să vedeţi creativitate cum, de altfel, s-a văzut şi atunci când a fost organizat evenimentul de promovare turistică a oraşului de către o firmă de publicitate. Altfel vom avea parte la nesfârşit de toboşarii cetăţii şi de „nănaşi”. Brrrrrrrrr!

Cristiana Sabău