Pentru a marca Centenarul Marii Uniri, în Bistrița-Năsăud se vor realiza busturi pentru două personalități ale Unirii: Iuliu Hossu, primul cardinal Greco-Catolic român, și Miron Cristea, primul patriarh al Bisericii Ortodoxe Române.
Cu bani alocați de Clubul Rotary și de primărie (sume primite de la Consiliul Județean), un bust al cardinalului Iuliu Hossu va fi dezvelit la Milaș în luna septembrie în cadrul unui eveniment care va mai cuprinde un simpozion și un spectacol folcloric, a precizat vicepreședintele CJ Ioan Țintean.
Un bust care să îl înfățișeze pe Iuliu Hossu ar putea fi ridicat și în curtea Bisericii Greco-Catolice din Bistrița, cu sprijinul unei asociații.
O statuie dedicată patriarhului Miron Cristea va fi amplasată la Năsăud, probabil în incinta bisericii.
În 31 ianuarie, Consiliul Județean a respins un proiect al consilierului județean PNL Florin Moldovan, care propunea amplasarea unor busturi dedicate lui Iuliu Hossu și Miron Cristea în fața Policlinicii Bistrița. CJ a considerat că locația nu este potrivită.
Iuliu Hossu, originar din Milaș, a citit la 1 decembrie 1918, din însărcinarea Marelui Sfat Național Român, mulțimilor adunate la Marea Adunare Naționale de la Alba Iulia proclamația de unire a Transilvaniei cu Regatul României.
Miron Cristea a făcut studii la gimnaziul săsesc din Bistrița (1879-1883) și la gimnaziul grăniceresc din Năsăud (1883-1887). Ca elev la liceul din Năsăud, în anul școlar 1886-1887, el a fost ales președinte al societății culturale Virtus Romana Rediviva, pe care o prezidase cu trei ani înainte George Coșbuc.
ar merge si un strut cu cap de cret pentru a marca maretele realizari ale primarului cretu
Din respect pentru adevarul istoric vom spune ca intre 1883 si 1887 Miron Cristea a studiat la Gimnaziul superior greco-catolic romanesc din Năsăud. Liceul din Nasaud, al patrulea ca vechime din Transilvania dupa cele din Blaj, Beius si Brasov a purtat acest nume pina in anul 1891. Desigur si biserica in fata careia se doreste amplasarea bustului a fost tot greco-catolica pana la silnicia din 1948. Jalnicii suporteri ai Teleormaneanului de astazi nu vor putea sa stearga trecutul oricat s-ar lupta cu urmele lui. Evitarea obstinata a folosirii numelui “greco-catolic” de catre cei pentru care identitatea este sinonima cu propaganda ortodoxa ne va parea peste ani ridicola si penibila, asa cum este. In acelasi timp va fi si o explicatie a faptului ca nu avem la centenar autostrazi peste munti. Cauza este aceeasi: minciuna, hotia si prostia.
Care a fost contribuţia episcopului greco-catolic Iuliu Hossu şi al episcopului ortodox Miron Cristea la înfăptuirea Marii Uniri de la 1 decembrie 1918, fiind numiţi „personalităţi ale Marii Uniri”, motiv de dezvelire a onor statui în anul Centenarului ? Din izvoare istorice rezultă faptul că Iuliu Hossu „a citit la 1 decembrie 1918 din însărcinarea Marelui Sfat Naţional Român, mulţimilor adunate la Marea Adunare Naţional(e)ă de la Alba Iulia, proclamaţia de unire a Transilvaniei cu Regatul României. Ulterior acesta s-a îmbrăţişat cu episcopul ortodox Miron Cristea (viitor patriarh al Bisericii Ortodoxe Române). Episcopii Iuliu Hossu şi Miron Cristea, alături de alţi doi fruntaşi ardeleni, Alexandru Vaida-Voievod şi Vasile Goldiş, au dus la Bucureşti Declaraţia de Unire de la Alba Iulia. Declaraţia a fost înmânată regelui Ferdinand I al Românilor.” >În faţa Marii Adunări de la Alba Iulia, episcopul Iuliu Hossu s-a îmbrăţişat cu episcopul Miron Cristea, spunând următoarea frază memorabilă: „Pe cum ne vedeţi azi îmbrăţişaţi frăţeşte, aşa să rămână îmbrăţişaţi pe veci toţi fraţii români!”> Iuliu Hossu, s-a născut în Milaş, actualmente aparţinând judeţului Bistriţa-Năsăud, iar Miron Cristea a urmat gimnaziul săsesc din Bistriţa şi gimnaziul grăniceresc de la Năsăud, încă elev a fost ales preşedinte al societăţii culturale Virtus Romana Rediviva, George Coşbuc fiind predecesor al lui trei ani la rând. Nevrând să îl acuz de păcatele lui, nu amintesc ce părere şi-a exprimat în momentul trecerii armatei române peste Carpaţi. Dumnezeu să-i ierte păcatele, iar lui Iuliu Hossu să-i dea odihnă şi pomenire veşnică. După părerea mea aceste merite îi îndreptăţesc să li se facă o statuie îmbrăţişaţi şi pe o tablă să fie scris ce a rostit Iuliu Hossu cu acea ocazie: „Pe cum ne vedeţi azi îmbrăţişaţi frăţeşte, aşa să rămână îmbrăţişaţi pe veci toţi fraţii români!”. N-ar strica să auzim vreodată şi înfăptuirea punctului II al Proclamaţiei, unde se vorbeşte de drepturile şi libertăţile cetăţeneşti ale naţionalităţilor conlocuitoare, care au fost imediat uitate şi niciodată înfăptuite. Nici nu mă gândesc să-i asemăn cu actualii politicieni, deoarece promisiunile lor au izvorât din sinceritatea inimilor acelor oameni şi nu au fost vorbe goale, pentru ascunderea scopului principal al celor de azi.
Atâta ai aflat tu, gânditorule. Iți expui „doct” ignoranța! De fapt și vicepreședintele CJ se întreba ce a făcut Iuliu Hossu pentru Bistrița.
Nu vreau să-ți fac un expozeu aici, pentru că nici nu meriți! Nici tu, nici politicianul.
Iosife esti comunist? Dupa cum le scri as zice ca tie ti-e dor de ani ’48-’70!!!