Pe malurile râului Bistrița, în zona Podului Berăriei, biologul Ciprian Samoilă de la Asociația Harta Verde România, a descoperit urmele ”câinelui de râu”, așa cum este cunoscută, în limbajul popular, vidra.
Vidra este un animal cu activitate nocturnă și aurorală. Când îi lipsește hrana se deplasează mult, depărtându-se de apă, putând trece la munte peste cumpăna apelor, dintr-un bazin hidrografic în altul. Puii pot fi ușor dresați de om, scrie un blog de specialitate. În Romania vidra este răspândită în întreaga țară, cu deosebire în lacurile și văile apelor mari, dar mai ales în bălțile și Delta Dunării. Existența locurilor bogate în pește, atrage vidra până sus la munte, la peste 1500 de metri, în preajma pâraielor cu păstrăvi. Uneori, în căutarea locurilor prielnice, trece cumpăna apelor, peste creasta munților.
Principalul sortiment de hrană pentru vidră îl reprezintă peștele de toate formele și mărimile, căci se încumetă să atace și pește mare pe care, după ce îl răpune, îl scoate pe mal, depozitându-l într-un loc anume sub o piatră sau un buștean, unde îl poate păstra multă vreme, apoi mănâncă doar părțile bune din el. De obicei alege partea sângerie de la bronchiile peștelui și carnea fără oase a spatelui, restul lăsându-l pentru alții. În afara peștelui, vidra mănâncă raci, amfibieni, melci, păsări și șoareci de apă.
Labele anterioare și posterioare imprimate de către vidră pe suprafețe cu mâl, noroi, nisip sau zăpadă pot fi întâlnite pe malurile apelor. În funcție de dimensiunile urmelor se poate recunoaște vârsta și sexul individului, astfel: < 5.0 cm – pui/juvenil, 6.0–7.0 cm – femelă adultă, > 7.0 cm – mascul adult. Urmele de vidră pot fi observate pe tot parcursul anului. Vidra nu are dușmani periculoși, în afară de om. Doar accidental poate fi prinsă de câini, de care se apară însă cu ferocitate.
Vidra este o specie protejată la nivel european (Natura 2000) și național, fiind periclitată și chiar dispărută din unele zone sau țări europene unde se depun eforturi pentru a reintroduce sau reface populațiile de vidră. Prezența vidrei e semn că mediul acvatic în care trăiește este întreg și sănătos, întrucât vidra este animal de pradă care se află în vârful lanțului trofic.
Lucrările de amenajare a râurilor, precum regularizarea sau controlul malurilor, sau de construcție – instalarea unităților de producere a energiei electrice (microhidrocentralele) produc schimbări majore negative în mediul acvatic. Barajele, digurile și devierea apei în centralele pentru producerea energiei electrice împiedică circulația peștilor de-a lungul râurilor, ceea ce rezultă în diminuarea populațiilor de pești și deci în reducerea hranei vidrei.
Un alt exemplu de problemă ar fi îndepărtarea vegetației de lângă râuri (ripariană) care oferă „spațiu de locuit” pentru vidră și care are rol de fixare a solului și de retenție a substanțelor nocive ce se scurg în apă de pe terenurile agricole. Agricultura, de altfel, este o sursă majoră de poluare a mediului acvatic, din cauza îngrășămintelor chimice, a pesticidelor, erbicidelor și insecticidelor, scrie wwf.ro.
Sursa foto: Ciprian Samoilă
Dupa ce Apele Romane vor interveni cu cupa in apa scotinnd radacinile ,stuful si vegetatia fiti siguri ca nici VIDRELE nu vor mai sta locului. Se vor muta undeva pe pietonal la vreo terasa. dupa ce raul Bistrita va deveni doar un canal infect betonat in intravilan cu fonduri de pe la guvern.
LA TRATAMENT bonzarule !