„Întâlnirile cu șerpii pe munte devin din ce în ce mai dese și în cele mai nebănuite locuri. Trei sferturi dintre muşcăturile de șarpe apar la persoanele care, prin proprie decizie, ating șerpi și sunt imprudente. Şerpii veninoși nu atacă decât atunci când sunt atacați sau surprinși”, avertizează Salvamont România pe pagina sa oficială de Facebook.
Singurele specii de șerpi veninoși din România sunt viperele, răspândite neuniform pe tot teritoriul ţării, mai puțin în centrul și sudul Munteniei și Olteniei, dar ajungând în Carpați și la peste altitudinea de 2000 de metri. O viperă a întâlnit, în călătoriile sale pe munte, şi profesorul Ioan Bâca de la Facultatea de Geografia Turismului a UBB Cluj.
Iată imaginile suprinse pe Valea Șoimului de Sus, Defileul Bistriței Ardelene, comuna Bistrița Bârgăului:
O altă viperă a fost văzută tot la Bistrița Bârgăului, Podul de Fier, pe marginea drumului județean care duce la Colibița.
Potrivit Salvamont, cei care locuiesc sau călătoresc în zone în care există șerpi, trebuie să îmbrace haine ce va acoperă picioarele.
„Luați un băț lung pentru a-l folosi la cercetarea vegetației și astfel șerpii se vor speria și se vor îndepărta. Nu păşiti, nu vă așezați pe pământ, nu mutați lespezi de piatră înainte de a verifică locul. Dacă ați observat un șarpe la distanţă, ocoliți-l fără a-l provoca, iar dacă e foarte aproape, rămâneţi nemișcat, pentru că, în general, se îndepărtează singur”, sugerează salvatorii montani.
Semnele muşcăturii de viperă: durerea acută, tumefierea (umflarea) zonei afectate, două înţepături mici la distanţă de cca un centimetru una de cealaltă, semiconștiență, alte simptome generale: senzație de greaţă, vomă, tulburări de vedere, dificultăţi de respirație (tahipnee), hipersudoraţie (transpirație excesivă), dureri abdominale.
Măsuri de prim-ajutor: În primul nu faceți mişcări și nu vă agitați! În caz contrar, ritmul bătăilor inimii crește, circulația sângelui e accelerată și veninul pătrunde mai repede în torentul circulator. Mai bine stați liniștit într-un loc umbrit. Anunțați evenimentul la Serviciul Unic de Urgentă 112 și așteptați salvatorii, izolați termic victima dacă prezintă frisoane, așezați victima astfel încât să mențineți muşcătura sub nivelul inimii, curăţaţi cu alcool veninul de pe lângă muşcătură, folosiți, dacă aveți, o seringă de aspirat venin, puneți un pansament compresiv (nu garou) deasupra muşcăturii către inimă și administrați victimei o aspirină.
Hidratați-vă doar cu apă și nu administrați alcool, cafea, energizante. Nu se suge veninul cu gura, nu se arde zona mușcată, nu se pune gheaţă pe muşcătură. Nu mâncați și nu consumați alcool! Deplasați victima, fără că aceasta să facă vreun efort, doar dacă aveți un mijloc de transport, targă sau mijloc auto, și doar dacă acest lucru asigură victimei un real avantaj privind timpul în care poate ajunge la o unitate medicală de specialitate.
„Salvamont România va îndeamnă la multă atenție și responsabilitate când sunteți pe munte, întotdeauna puteți fi expuși unui factor de risc, mai mult sau mai puțin identificat, evaluat sau înlăturat”, mai scriu salvatorii montani pe Facebook.
Adaugă comentariu