Voluntari din șapte țări lucrează la Bistrița pentru restaurarea și conservarea a 30 de cojoace și pieptare

(FOTO) Proiectul de conservare şi restaurare a pieselor din costumul popular românesc “Veşminte de iarnă: conservare şi restaurare a costumului tradiţional românesc – cojoace şi pieptare”, eveniment găzduit în premieră în țara noastră de Complexul Muzeal Bistrița-Năsăud în parteneriat cu Asociaţia culturală „Patrimoniu pentru viitor” şi Asociaţia „European Heritage Volunteers”, este în plină desfășurare.

Voluntari din Anglia, Italia, Spania, Coreea de Sud, Statele Unite ale Americii, Mexic, Honduras şi România află lucruri interesante legate de tradiţia cojoacelor şi pieptarelor româneşti, aplică tehnici de curăţare a pieselor și folosesc unelte vechi cu care vor învăța să brodeze pe piele.

Gela Neamțu, muzeograf la Complexul Muzeal Bistrița-Năsăud, a spuas că participanții vor restaura 30 de piese din colecțiile muzeului pe care ei vor interveni cu conservare curativă și preventivă.

”Procedurile de restaurare nu vor fi învățate pe aceste piese de patrimoniu, ci pe mostre, și aici mă refer la procedurile de vopsire naturală a lânii și de broderie tradițională. Piesele, 22 de cojoace și opt pieptare, vor fi curățate pe interior și exterior”, a spus Gela Neamțu.

De coordonarea voluntarilor se ocupă Anamaria Nicolae, de la Muzeul Astra din Sibiu, restaurator expert piele-blană: ”Este o atmosferă extraordinară, toată lumea e veselă, studenții sunt foarte serioși și lucrează extraordinar de bine. Piesele sunt din secolul XX, foarte frumoase, cu multă broderie. Cea mai importantă parte a conservării ține de modul cum sunt păstrate, temperatura, umiditatea și spațiul în care sunt așezate. Prima parte a conservării am realizat-o la Sibiu, s-a făcut criogenia obiectelor. Au stat 10 zile la minus 30 de grade, bineînțeles gradual. Apoi, au fost extrase din cameră, lăsate să revină la temperatura normală, după care s-a făcut o curățire uscată, ușoară, cu ajutorul periilor din păr natural și aspirator. A fost nevoie de toată această procedură pentru a stopa atacul activ, biologic. Moliile sunt mai ușor de îndepărtat cu un insecticid, dar larvele au o rezistență mai mare. Cu ajutorul criogeniei se rezolvă și problema aceasta. Aici, la muzeul din Bistrița, facem partea de curățare chimică a interiorului și exteriorului acestor piese. Folosim substanțe cu care îndepărtăm murdăria în exces și ajutăm partea estetică a cojocului să iasă în evidență”.

Sorina Neacșu – director executiv al Asociației ”Patrimoniu pentru viitor”, fost voluntar al „European Heritage Volunteers”, a ținut neapărat ca și România să intre pe harta locurilor unde au loc astfel de proiect.

”E un schimb cultural valoros și m-am hotărât să importăm modelul cultural și în România. M-am bucurat să găsim deschidere aici la Bistrița și să putem organiza într-un timp scurt proiectul pentru sezonul acesta. Participanții sunt studenți în Europa, studiază domenii conexe patrimoniului, fie conservare, fie promovarea patrimoniului, cumva o bază de cunoștințe o dețin deja. E o ocazie foarte bună pentru ei să cunoască obiceiurile de aici. Foarte puțini au mai avut ocazia să lucreze conservare de textile, cu atât mai puțin blană și piele, așa că e o activitate originală”

În primele trei zile, cei 8 participanţi sub supravegherea specialiştilor restauratori, au reuşit să intevină pe 10 obiecte de patrimoniu folosind tehnici de conservare curativă a pieselor pe interior.

În cursul săptămânii viitoare, voluntarii vor învăța tehnici tradiționale de întreținere a acestor piese, cum ar fi folosirea mălaiului pentru curățarea, vopsirea lânii, utilizarea ștanțelor, broderie.