Bistrița a introdus un sistem de recompense numit ”iLEU”, o monedă virtuală locală, pe care o vor primi cei care merg pe jos, folosesc bicicleta sau participă la activități ecologice și comunitare.
”iLEU este gândită ca o monedă virtuală, dar, din punct de vedere legal, nu s-au făcut toate demersurile pentru a fi cu adevărat o monedă virtuală. Ea are utilizare doar în Bistrița. Ideea acestei forme de recompensă este următoarea: se încearcă subvenționarea – sperăm să ajungem acolo cândva – a educării cetățenilor în spiritul respectării naturii, în spiritul reducerii emisiilor de carbon, în adoptarea unor soluții prietenoase cu natura. Toate aceste tipuri de comportamente vor fi recompensate cu acumulare de monedă virtuală iLEU”, a declarat pentru Timp Online Nicolae Chirleșan, director în cadrul Primăriei Bistrița.
Consiliu Local Bistrița a adoptat deja o hotărâre prin care se asigură cadrul legal de implementare a noului sistem. De asemenea, s-au creat două aplicații. Una dintre ele este de tip server, va rula în cloud-ul Primăriei Bistrița și va gestiona acumulările și modul în care se cheltuie moneda virtuală, iar a doua, cea de mobil, pe care o va folosi fiecare pentru a se integra în acest sistem de recompense, iar această a doua aplicație va gestiona câți pași face fiecare sau km pe bicicletă. De asemenea, va contoriza câți iLEU a adunat cineva care a participat la evenimente de mediu, cum ar fi o curățarea malurilor râului. Primăria va anunța, spre exemplu, că o participare la o acțiune de salubrizare, va fi răsplătită cu 100 de iLEU.
Moneda virtuală va fi cea cu care se vor deschide porțile celor șase parcări de biciclete amenajate prin proiectul B-CONNECT.
”Ele sunt făcute prin proiect și acestea sunt condițiile cel puțin până la încheierea proiectului, până în 2028. Parcările mari – 4 – au 40 de locuri pentru biciclete, iar cele mai mici 25. Noi trebuia să lucrăm pe niște termene, dar achizițiile nu s-au putut face la timp, aceasta cu bicicletele fiind la a treia încercare, dar putem spune că se vede luminița de la capătul tunelului. În 26 iunie, parcările ar trebui să fie funcționale. În acel moment, se pot finaliza și aplicațiile fiindcă trebuie să existe o corelare între aplicație și sistemele de acces în parcări. Aplicația de mobil și cea server vor gestiona și accesul într-un container. Practic, cetățeanul va prezenta un cod QR la intrarea în container și, în funcție de câți iLEU are, se deschide sau nu ușa. Eu estimez că, la jumătatea lunii iulie, prima zi din august ar trebui să fie funcțional tot sistemul”, a spus el.
Potrivit lui Nicolae Chirleșan, cu iLEU se va putea intra la spectacole de la Palatul Culturii, însă în limita unui număr de locuri.
”Nu va putea intra toată lumea cu iLEU, doar primii 10 sau 15. Dacă biletul la un spectacol de teatru e 40 de lei, iar cineva are acumulați 40 de iLEU – dacă paritatea este 1-1 – atunci omul poate intra la spectacol cu iLEU cu condiția să fie printre primii care plătește cu iLEU. După ce s-au ocupat acele, să zim, primele 15 locuri, celelalte se vând pentru că și ei trebuie să trăiască din ceva. La ștrand, de asemenea, se va putea intra cu iLEU într-o anumită limită de locuri pe zi. La fel și în turnul Bisericii Evanghelice. Deocamdată, aplicația nu ne permite să știm câți iLEU s-au folosit la nivel de municipiu decât la finalul unui an, dar primul scop al acestui proiect este să trezim interesul”, a explicat el.
Conform acestuia, ideal ar fi să se ajungă la subvenționare.
”La acest moment moment nu putem vorbi de subvenție, doar de oferirea de facilități. Aceasta întrucât Consiliul Local nu a alocat deocamdată o sumă de la buget care să acopere emisia de iLEU. Atunci am putea vorbi de o subvenție pentru că, dacă se alocă de la buget 100.000 de lei – ar însemna 100.000 de iLeu – în momentul în care s-ar atingea această valoare, aplicația ar trebui să spună STOP, nu se mai pot acumula iLEU până ce Consiliul Local nu va suplimenta, dacă vrea, valoarea existentă și acesta ar fi regimul de lucru de tip subvenție. Noi deocamdată mergem pe acordarea de facilități”, a spus Nicolae Chirleșan.
Dacă s-ar merge pe sistemul de subvenție, atunci toate persoanele care ar avea iLEU ar putea intra la spectacole, la ștrand sau în turn plătind cu moneda virtuală fiindcă, la final de an, Primăria Bistrița ar vira bani în conturile acestor instituții.
”Asta va fi într-o etapă următoare, dar noi gândim softurile de la început cu această opțiune. Dacă oamenii vor fi interesați, vom sări la subvenție, dacă nu, vom rămâne la facilități. Dacă utilizatorii de iLEU sunt 200, nu am făcut mare lucru, dar, dacă sunt 2000, 3000, 5000 și există o presiune , oamenii își arată interesul față de oraș și vor să fie mai puțin dioxid de carbon, vor să vadă mai mult verde, putem extinde povestea asta. Putem contoriza cât de mult mergi cu mijlocul de transport verde”, a spus el.
În condițiile în care s-ar ajunge la subvenție, atunci ar fi posibil ca administrația locală să colaboreze cu magazine de sport, spre exemplu, și cu iLEU s-ar putea cumpăra biciclete cu reducere.
B-CONNECT este un proiect european de dezvoltare urbană prin care Bistrița urmărește să combine tehnologia, infrastructura verde și implicarea comunității pentru a face orașul mai sustenabil și mai rezilient la schimbările climatice.
Numele complet al proiectului este ”Bio-Centric Communities: Navigating Nature, Embracing Ecosystems, Championing Technology” (B-CONNECT). Proiectul este implementat de Primăria Bistrița și este finanțat în mare parte prin programul european European Urban Initiative (EUI).
Printre investițiile și acțiunile anunțate se numără:
- hub-uri de mobilitate inteligentă pentru biciclete și alte mijloace de transport alternativ;
- sisteme inteligente de monitorizare a traficului și a calității aerului;
- senzori și platforme digitale pentru monitorizarea mediului;
- amenajarea de „pereți verzi”, turnuri hidroponice și alte soluții bazate pe natură;
- revitalizarea unor terenuri degradate și extinderea spațiilor verzi;
- sisteme de recompensare pentru mersul pe jos și cu bicicleta;
- grădini comunitare și proiecte educaționale privind protecția mediului.
Valoarea proiectului este estimată la aproximativ 5 milioane de euro, majoritatea fondurilor provenind din finanțare europeană.
Adaugă comentariu