Peri, nuci și pruni, unii de peste 250 de ani, având chiar și circumferința de 2,8 metri, scapă de uitare și de nepăsare grație Clubului Lions Bistrița care, sub conducerea inginerului Mihai Bilegan, a reușit să-i inventarieze cu scopul de a-i proteja cât mai mult cu putință. Așa s-a născut ideea parcului tematic Lions din Wonderland.
Sâmbătă, la împlinirea a 15 ani de activitate a Clubului Lions Bistrița, în prezența primarului Bistriței Ovidiu Crețu – el însuși membru al Asociației pomologilor din Bistrița-Năsăud- și a numeroși oaspeți de la alte cluburi din țară, toată lumea a aflat că în zona respectivă, dintre Bistrița și Unirea, sașii au defrișat o pădure, iar în locul ei au plantat peri, nuci și meri.
”Pomii care sunt aici au peste 250 de ani. Livada aceasta a rezultat în urma unei defrișări. Timp de patru zile, în fiecare toamnă, defrișau restul pomilor care nu erau fructiferi și păstrau numai perii, merii și nucii. După aceea, primăvara îi altoiau. Ca procentaj, aici avem peri – 85%, nuci -15% și merii – 5%. Sunt pomi imenși. Am măsurat o circumferință la un păr de 2,80 metri. Parcă ești într-un muzeu cu mamuți. Pe mine tare mă impresionează. Sus e altoit, se vede un soi Popești îi zicea pe vremuri, iar jos apare partea de păr sălbatic. Se văd și acum perele mici, astringente, care altfel sunt căutate. În Germania, ele se pun în cuptor la uscat și după aceea se folosesc la tot felul de preparate de vânat”, a spus Mihai Bilegan.
Un aport deosebit la toată această muncă grea de inventariere a fiecărui copac a avut și tânărul inginer topograf Andrei Pântea: ”Avem latitudine, longitudine, cotă. Am fotografiat fiecare copac în parte pentru a-l putea monitoriza pe viitor. Avem o hartă făcută unde apare fiecare pom: păr, măr, nuc, pentru a nu dispărea nimic, iar în cazul în care dispare știm că în locul respectiv era un copac. Am folosit un soft, am descărcat datele și am reușit să evidențiem toate punctele. În total, avem peste 500 de arbori monitorizați. În toată această perioadă, am văzut niște copaci deosebiți și acest lucru m-a impresionat. Am făcut această muncă pentru ca acest loc să devină unul atractiv pentru bistrițeni și turiști”.
În timp ce a inventariat pomii împreună cu Andrei – fiul fostului șef al Administrației Finanțelor Publice Bistrița-Năsăud, Crin Pântea, foarte mândru de isprava fiului său – și cu alți voluntari Lions, Mihai Bilegan a observat că aceștia au rodit în continuare, cu toate că nimeni nu a mai avut grijă de livadă în ultimele decenii.
”Spre suprinderea mea, locul a fost plin de fructe anul acesta. Nu se mai văd prea multe acum fiindcă, odată ce au căzut fructele, au fost mâncate de animalele care pasc aici. Gândirea sașilor nu a fost rea. Aveau umbră, aveau fructe. În ce privește viitorul acestui loc, am discutat cu domnul primar Crețu. Vor fi câteva investiții aici ale municipalității, iar de comun acord am stabilit ca, pe lângă muzeul satului care e vorba să se înființeze în zonă și de parcul dendrologic pe care îl face Primăria Bistrița, să nu se defrișeze nimic pentru că și în sat își are locul un păr sau un nuc.
După aceea, să obținem undeva la 20-40 de hectare cărora să le zicem Parc Tematic Lions Club, elevii să vină aici și să țină o lecție de biologie. Noi vom pune la fiecare pom câte o plăcuță cu ce soi e, ce caracteristici, ce portaltoi, ce metodă s-a folosit că sunt mai multe. Eu așa aș ține lecțiile de biologie, undeva aici. Noi ne vom ocupa de loc în continuare fiindcă sunt lucrări de făcut, cum ar fi ramurile uscate care trebuie eliminate. Am vrut și vrem să obținem fonduri europene pentru asta, însă până acum nu au existat surse de finanțare. Dacă începi însă ceva, observ că lumea te ajută. Dacă vom face mai multe vizite în teren cu patroni de firme care înțeleg ce înseamnă să păstrezi partea aceasta poate nu o vom putea păstra toată fiindcă vor fi obiective de investiții, e de înțeles, dar tot vom salva ceva”.
Despre acest parc tematic am discutat și cu primarul Ovidiu Crețu.
”Wonderland a fost în atenția mea începând din 2009. În afară de pârtia de schi, pentru toată zona aceasta am gândit o dezvoltare pentru turism, pentru agrement și atunci am fost inspirați cu cei din Primărie să scoatem zona aceasta din folosința celor care au animale și să o transformăm din pășunea localității Unirea în teren de construcții și spații verzi. Spun că am fost foarte inspirați pentru că pe urmă a apărut legea pastoratului și, dacă nu făceam acest lucru atunci, aici era tot pășune. Nu m-am gândit niciodată că Primăria va face aici totul. Ideea de a face un muzeu al satului pe panta sub pădure – cu care a venit Alexandru Pugna – mi s-a părut bună. Apoi, de la pârâu încoace facem noi parcul nostru dendrologic. Domnul Mihai Bilegan – cu care am o frumoasă relație de prietenie și pe care îl apreciez pentru ceea ce face – a venit și m-a întrebat dacă nu sunt de acord ca, împreună cu Clubul Lions, să valorifice speciile vechi. Ideea de a valorifica speciile vechi este salutară pentru că, de-a lungul timpului, omenirea a pierdut foarte multe lucruri. Abia prin sec. XVIII-XIX au început să se gândească la piramide și templele grecești care până atunci erau dărâmate și făcute case și biserici. Tot de atunci au început să apară și muzeele. Conservarea speciilor valoroase sau mai puțin valoroase a început mult mai târziu. Eu chiar fac parte din Asociația pomologilor din Bistrița-Năsăud – tot la invitația domnului Mihai Bilegan – și cred că a valorifica soiurile care nu mai sunt la ora actuală productive, dar care au valoare biologică extraordinar de mare și valoare sentimentală, este un lucru extrem de important. Am stimulat acest lucru. Tot așa fac și acasă, pe lângă pomii pe care îi cumpăr să mai am și un Poinic, un Bătul, mere cu care am copilărit – care nu sunt așa de productivi – dar eu cred că păstrarea acestora este foarte importantă nu numai în domeniul fructelor, ci și a altor plante. Cred că a valorifica tot ce avem și să încercăm să transmitem mai departe e foarte important, nu pentru mâine, ci pentru un viitor mai îndepărtat. Chiar dacă știința s-a dus foarte departe cu clonări și inginerie genetică și poate recrea orice, dacă ai un lucru vechi și îl poți păstra, cred că lucrurile merg foarte bine”, a spus primarul.
Potrivit lui Ovidiu Crețu, din zonă încet va dispărea pășunatul și se va transforma într-una de agrement: ”Cei care vor vrea să vină cu copiii, cu animalele de companie să se poată bucura de ce ne-a dat natura natura de-a lungul timpului. În zona parcului dendrologic, noi avem proiect cu drumuri, cu alei, cu piste de biciclete. Acelea se vor realiza. Limita între cele două parcuri este imaginară și atunci se va putea veni și în parcul tematic. Eu cred că amenajarea unui drum, sub niciun motiv asfaltat, unul pietruit care să fie întreținut, se poate face așa încât să se poată urca până în zona aceasta cu mașini obișnuite nu numai de teren”.
Bucuroși de veste primită de la primarul Bistriței, care le-a dat undă verde să se ocupe în continuare de salvarea pomilor din zonă, ”leii” au sărbătorit cei 15 ani de activitate la un picnic în aer liber cu multe fructe proaspete.
Pesediștii sunt urmași
Ai celor ce vindeau sași.
Vindeau sași dar și evrei
Pe valută, nu pe lei…
Ești un dobitoc, nu are nimic a face că unii dintre ei s-au dat cu naziștii. Sașii au făcut foarte multe lucruri bune pe meleagurile bistrițene, printre care și pășunile cu pomi fructiferi.
Stimată doamnă Cristiana Sabău, vă întreb public și am pretenția și la răspuns, tot public: Cu ce drept mă opriți să-mi exprim opinia asupra conținutului unui articol publicat în ziarul pe care-l conduceți? Explicați-mi, ce reguli am încălcat prin comentariul postat?
Vă răspund: pentru că de fiecare dată jigniți prin comentariile dumneavoastră oameni care vorbesc în vârful dealului, în tot soiul de circumstanțe neacademice, pe fugă și cum putem și noi să vorbim, oameni care nu spun lucruri din proprie inițiativă, ci la solicitarea mea, adesea prea insistentă.
Acești oameni nu au discursuri dinainte pregătite, nu caută al șaptelea sens în DEX, pur și simplu se trezesc cu un microfon în față și vorbesc.
Dumneavoastră nu vedeți pădurea de copaci și de fiecare dată îi corectați, sugerați că sunt proști că nu știu o anumită diferență între cuvinte, îmi compromiteți viitoarele știri prin aceea că nu va vrea să mai vorbească nimeni de teamă că se va găsi iar unul care să spună că ei habar nu au de nimic. Toate acestea în condițiile în care v-am explicat în repetate rânduri: un ziar nu este Gramatica Academiei. Un ziar transcrie limba vorbită care poate fi adesea cu greșeli de exprimare. E o limbă cu peste 200.000 de cuvinte și avem voie să greșim. Ulterior, greșelile devin chiar regulă dacă vreți să știți. În ziare nu le dăm note celor cu care vorbim și nu îi lăsăm repetenți.
Din spatele tastelor, după ce ați căutat mult și bine pe internet, puteți părea deștept și foarte bine documentat, dar nu știm cum v-ați comporta în situații similare când nu ați putea verifica de trei ori dacă e bun sau rău sensul cuvântului înainte să-i răspundeți unui reporter grăbit.
Din acest motiv nu vă mai validez comentariile. Sunt pline de ură, de căutat nod în papură, nu este unul în care să nu ne spuneți fie că noi suntem proști, fie că oamenii cu care vorbim sunt proști. Efectiv m-am săturat de atâta venin, domnule Bela, fost corector al ziarului Ecoul într-o epocă în care un ziarist scria un singur articol pe zi care apărea a doua zi. Așa cum v-am mai spus și în privat, vă rog să citiți ceea ce vă face plăcere, studii, cercetări, nu vă mai pierdeți timpul cu noi. Există în lumea aceasta lucruri care poate vă fac plăcere și cred că aveți vârsta și înțelepciunea să le găsiți. Toate cele bune!
Ești un prost neinformat, sasii su fost colonizati cu 600 de ani inaintea domniei imparatesei Maria Terezia.
Din păcate pentru onoarea sașilor, președintele lor vremelnic, Franschy, a pactizat cu primarul psdist/comunist Crețu.
Referitor la Franchy , ai dreptate !
Il descalifica faptul ca Asociația sașilor ,al carei președinte este ,a măsluit o invitație pentru Cretu , in încercarea mincinoasa de a-i motiva acestuia excursia privată la schi in Austria , excursie făcută cu mașina primariei ,cu benzina plătită de contribuabilul bistrițean !
La tratament spritarule ! Ai uitat sa iti servesti votca cu diazepam. Reteta o da bezadeaua Balan si sa te ti de ea. In ce priveste pe primarul DRUJBA , ce imi vine sa rad. Auzi tu acolo cine este pomicolog ? Cel care a stalcit in bataie de joc sute su sute de arbori din B-ta. In cele trei mandate au disparut in orasul nostru peste 1000 de copaci si foarte multi de aliniament. In locul locasurilor pt. arbori s-au pus dale. Astfel cei de lka LIONS isi pierd vremea cand se asociaza la asemenea actiuni cu premariu care este depasit si rau intentionat in ce priveste soarta lumii vegetale. Proiectul de asa zisa modernizare a Pietei Centrale cu raderea a tot ce este verde spune de la sine cum gandeste edilul. Le transmit celor care inventareaza copaci batrani de aliniament ca vor avea o mare surpriza la aparitia liniei VERZI de la Unirea la Sarata. Se pregateste traseu nou cu drum nou prin eliminarea a altor sute de copaci de aliniament de pe traseu. Astfel toata munca voasta este stearsa din pix de consilierii lu OTC. Vedeti-va de alte preocupari domnilor ca in materi de copaci si spatii verzi situatia este sub control. Adica sub controlul DRUJBEI .
Culmea absurdului că Ovidiu Crețu este membru al Asociației pomologilor din Bistrița-Năsăud, tocmai el care, prin retrocedări dubioase a decimat suprafetele experimentale ale Staţiunii de Cercetare – Dezvoltare pentru Pomicultură Bistriţa, până sub limita supravietuirii. Dupa ce in anul 2009, conform legii nr.45/2009, erau aduse clarificari in legatura suprafaţa de teren de 151,3507 ha, detinuta de Statiunea Pomicola ca fiind suprafata minima “indispensabilă activităţii de cercetare-dezvoltare, inovare şi multiplicării materialului biologic”, primarul Crețu a atacat legea la avocatul poporului . Prin urmare, aceasta suprafata care era ocupata cu colecţii de germoplasmă, livezi şi pepiniere pomicole cu soiuri noi, experienţe de lungă durată, culturi comparative de concurs şi altele, reprezintau obiectul activitatii de cercetare-dezvoltare al statiunii, a ajuns sa fie diminuata cu 116 ha, ajungand la doar 58 de hectare. Acum acest gropar al cercetarii pomicole bistritene, se laudă ca face parte din Asociația pomologilor din Bistrița-Năsăud, la invitația domnului Mihai Bilegan, fost director al Staţiunii de Cercetare – Dezvoltare pentru Pomicultură Bistriţa. Ca să vezi până unde merg cârdăsiile.
AIA 30 fani mici CEI ARE LANGA POMI IL MAI VOTEAZA