”Este o zi importantă ziua de 9 Mai pentru noi românii, pentru noi bistriţenii. Faptul că atât de mulţi copii vin să-şi manifeste bucuria şi sunt obişnuiţi de la această vârstă să se manifeste ca europeni, cu bucurie, este un lucru minunat. Ne-am dorit după Revoluţia din 1989 să facem parte din Uniunea Europeană. Românii au aderat în 2007 cu entuziasm la UE, cei mai mulţi presimţind doar avantajale aduse aderare. A fost un pas extrem de important pentru ca şi noi, dar şi aceşti copii, să avem o viaţă mai frumoasă, liniştită, interesantă, ca şic etăţeni ai Europei. Românii, despre deosebire de alte ţări, au fost entuziaşti. Acum putem spune că acel entuziasm s-a confirmat, aventajele pe care le avem ca membri ai UE sunt incontestabile, devenirea noastră ca oraş, ca ţară, este cert spre un viitor pe care îl întrezărim frumos. Chiar şi prezentul este unul frumos. Sigur că mai avem multe de făcut. În preajma aderării au fost oameni care au clamat că noi am fost în Europa înainte de apariţia Europei. Geografic, da, dar astăzi ştim ce înseamnă să fim europeni, ştim ce înseamnă faptul de a fi în UE şi de a ne manifesta ca atare. Din fericire, pe parcursul celor opt ani, România a trecut cu brio toate examenele pe care le-a avut de trecut şi suntem acum o ţară importantă în Europa şi nu numai ca mărime, ci ca stabilitate economică în primul rând, dar şi ca stabilitate a democraţiei, politică, în vremuri în care alte ţări, mă refer la Grecia sau Spania, au probleme pentru că au cheltuit mai mult decât au produs. Chiar dacă viaţa noastră nu s-a derulat la nivelul aşteptărilor, totuşi faptul că avem o poziţie deosebită se datorează faptului că noi românii am ştiut să luăm ceea ce puteam să luăm. Pentru Bistriţa, UE înseamnă foarte multe lucruri. Înseamnă monumente reabilitate, şcoli moderne, Parcul Municipal, Pădurea Schulerwald, străzi modernizate, dar în primul rând o conştiinţă a faptului că viitorul nostru este asigurat pe nişte baze pe care putem conta şi care ne convin nouă şi o să le convină şi copiilor noştri. Europenilor, la mulţi ani!”, a spus în deschidere primarul Ovidiu Creţu.
Sărbătoarea Europei în centrul istoric al Bistriţei a început cu un lanţ viu format în jurul Bisericii Evanghelice de prichindeii de la grădiniţele din Bistriţa, care au primit baloane albe şi albastre, dar şi steguleţe.
În Teatrul de vară au fost prezentate expoziţiile ”Locul meu în Europa” (pictură), ”Sunt cetăţean european… şi la ce-mi foloseşte?” (fotografie) şi panoul cu cărţi poştale colectate în reţeaua Europe Direct – ”Mozaicul european”.
Camera de Comerţ i-a premiat pe câştigătorii concursurilor sportive desfăşurate în urmă cu câteva zile în contextul Zilei Europei, iar reprezentanţii Şcoalii Gimnaziale nr. 1 au participat la concursul ”Europa de mâine”.
Elevi de la şcolile bistriţene au marcat Ziua Europei printr-o paradă a costumelor tradiţionale ţărilor Uniunii Europene în zona pietonală Liviu Rebreanu, unde au fost amplasate şi standuri ale statelor UE cu steaguri, postere, elemente specifice.
În centrul vechi au fost prezenţi şi poliţiştii, care au organizat un punct de informare unde au adus o autospecială de poliţie rutieră şi o motocicletă de poliţie, într-o campanie care pune accentul pe siguranţa copiilor în calitate de pietoni.
Evenimentele de Ziua Europei, organizate de Camera de Comerţ şi Industrie BN prin Centrul Europe Direct, s-au încheiat cu un flash mob Reborn.
Eugen Gheorghe
UE nu inseamna nimic din ceea ce afirma Cretu. Cat este de „european” mutilarea cu drujba a copacilor din aliniamentul strazilor. Sau mutarea statuilor de la locul lor dupa mintea unui primar incult care a reamplasat bustul lui Cuza de la IJP in Piata Unirii desi numele pietei se trage de la Marea Unire din 1918 si nu are nimic cu domnitorul Cuza. Apoi cat sunt de „europene” culorile folosite la blocurile de pe Strada Crinilor , strada care face parte din DIAMETRALA NORD-SUD a Bistritei si care se intinde din Cartierul Subcetate pana la Sala Polivalenta, trecand prin centrul civic al orasului, de unde si denumirea sau rolul de “Diametrala”. Aceasta artera formata din strazile Subcetate- Ioan Slavici- Crinilor- Piata Pertu Rares- Bistricioarei- Roman C.Vivu- Vasile Conta, prezinta importanta pentru dezvoltarea turistica si urbanistica a orasului, fapt pentru care ar trebui acordata mai multa atentie la detalii, inclusiv la cele cromatice. Cretu vorbeste de „monumente reabilitate”, ori tocmai pe strada Crinilor, colt cu Cerbului se gaseste o căsuță unde a funcționat prima școală confesionala si care in prezent se afla in paragina si se degradează cu fiecare zi ce trece. Ea ar trebui de urgenta reabilitata si transformata in muzeu, dupa modelul muzeului primei scoli romanesti din Scheii Brasovului. De altfel, din 2011 si la Sf. Gheorghe (Covasna) exista un muzeu al primei scoli romanesti dupa reabilitarea casei in care a functionat scoala respectiva.
Asadar, mai e mult pana departe.
Dupa cum se vede in imaginile prezentate, Cretu s-a tras la umbra iar plebea sta la soare. Desi, cu cativa ani in urma acest primar tembel a macelarit cu drujba copacii de pe strazi si din pietele orasului. A retezat coroanele datatoare de umbra ale teilor de pe Bulevardul Republicii, transformandu-i in niste stafii. Dar a pus la pamant multi copaci din Piata Centrala si din Piata Unirii, incat cu greu mai gasesti o oaza de racoare. Un vechi proverb spune ca proverb spune ca “inteleptul invata din greselile altora, desteptul invata din greselile proprii, iar prostul nu invata niciodata.” Sa fi invatat oare ceva primarul din greselile proprii?
Vlad e postac Pnl-ist, a scris si in alt ziar local acelasi comentariu ! Insa Cretu merge inainte, da o infatisare noua orasului , cum a facut si cu parcul municipal ! Cainii latra, caravana trece !
Hai sictir! Parcul municipal nu a fost „facut” de Cretu. Parcul Bistritei a fost amenajat în anul 1900 în partea central-sud-estică a burgului, în exteriorul valului de apărare a fostei cetăţi. El a fost integrat armonios în peisajul urban, îmbinând elementele arhitecturale din zonă (Turnul Dogarilor, Zidul Cetăţii) cu elementele naturale (Râul Bistriţa, Pădurea Codrişor). După 1952, parcul a suferit modificări prin adăugarea de noi alei şi prin amplasarea de mobilier urban. Reprezentativi pentru Parcul Municipal sunt arborii seculari cu dimensiuni impresionante: arţarul, platanii de munte, roşcovul, punctul de maximă atracţie constituindu-l cele două specii de arbori declarate monument al naturii: arborele pagodelor şi arborele lalea.
Roscovul a fost ars in soba in iarna 2011-2012. Era la fel de mare si intr-o stare mai buna decat tulipanu dar, ghinionul lui, crestea acolo unde conform proiectului trebuiau sa fie puse pavele.
Un parc de rahat. Parcă e curtea unui coclar cu mulţi bani. Fără gust, fără copaci. Păi un parc nu e teren cu gazon. E o pădure de copaci. Şi ăştia ne-au furat-o. Au pus betoane şi pavele de parcă ar fi la ei acasă. Prost gust. Se vede prin parc ca prin brânză. De la un capăt la altul.
Si Virgil il critica pe primar la ordinul Pnl-ului ! In curand veti avea mari probleme , pt ca se termina si Casa de Cultura si Centrul Vechi … Sa vedeti atunci pe ce val sta primarul Cretu !
fiecare comunitate are conducatorii pe care ii merita vorba englezului …..
daca „nem” spirit civic si implicare constienta la vot a fiecarui cetatean responsabil o sa il avem in continuare tot pe Cretu Ovidiu ca primar sau indivizi de seama lui…
despre consilieri ce sa mai vorbim ….uni chiar ca nu pot nimic…oportunis si atit
…iar cei care pot ceva cu adevarat, se fac pres in fata lui asa ca degeaba intelectuali daca „nem” caracter si „nem”curaj (zic de cei din „tabara”sa)
Nu inteleg de ce sarbatorim pe 8, Ziua Europei care e pe 9 Mai; pe 9, Ziua Victoriei care e de fapt pe 8 Mai si tot pe 9, Ziua Independentei care de fapt ar trebui sa fie marcata pe 10. Adica, inteleg dar nu-mi convine.
Sarbatorim ZIUA EUROPEI cu gunoaiele depozitate pe malul raului B-ta, la doi pasi de Palatul de Justitie de APM si la trei pasi de primarie .Apropo astazi am ecologizat SIEUL, dar gunoaiele noastre fac vechime, pt. ca Dl Cretu nu vrea sa le vada.