Ce spune inspectorul şcolar general Camelia Tabără despre înfiinţarea liceului maghiar

Ca urmare, Timp Online a întrebat-o pe Camelia Tabără, inspector şcolar general, care este opinia domniei sale şi a instituţiei pe care o conduce referitor la această situaţie.

„E foarte complicată treaba. Deocamdată, pentru acest an şcolar (2015-2016 -n.r.), noi am dat avizul conform în această formă (fără liceul maghiar -n.r.). Acum, ca profesor la Colegiul Naţional Andrei Mureşanu ştiu că acolo sunt discuţii în special legate de randamentul şcolar. Secţia română are promovabilitate de 95%, iar secţia maghiară undeva la 50%. E vorba şi de finţanţarea per elev. La secţia română sunt clase cu 33 de copii, la cea maghiară cu mai puţini copii. Bineînţeles că sunt discuţii interne, de analiză, şi atunci colegii de la secţia maghiară au venit ei cu această propunere: dacă rămân singuri speră că vor aduna copiii din tot judeţul şi vor forma clase mai mari. Problema este că majoritatea copiilor de la secţia maghiară vin din clase simultane, fără personal calificat. Prin înfiinţarea unui liceu maghiar, toată resursa umană ar putea fi coagulată într-un singur loc. Niciun fel de problemă, ideea este bună, dar începe problema spaţiilor şi a catedrelor, acolo discuţiile se cam înfundă”, a spus Camelia Tabără.

Întrebată dacă există posibilitatea legală a dersprinderii secţiei maghiare de cea română, Camelia Tabără a răspuns: „Da. Este prevăzută în ordinul de ministru posibilitatea divizării unei şcoli cu personalitate juridică, fiecare urmând să-şi păstreze acreditarea pe specializările pe care le are fiecare”.

Inspectorul general a mai adăugat că un alt argument invocat de comunitatea maghiară pentru înfiinţarea liceului etnic este cel legat de şcoala profesională: „Ei vor să facă şcoală profesională. Sub cupola lui Andrei Mureşanu nu se poate face şcoală profesională, însă pentru anul şcolar următor posibilitatea e exclusă. Noi am dat deja avizele pentru toate unităţile administrativ-teritoriale. Nu mai e termen termen pentru aşa ceva. În plus, începe mobilitatea cadrelor didactice. Deci, pentru anul şcolar următor, dau puţine şanse înfiinţării liceului maghiar, însă, în continuare, dacă ei apreciază că aşa este mai bine, pot continua demersurile”.

Potrivit sursei citate, şcolile pentru minorităţi primesc o finanţare mai mare pentru fiecare elev decât celelalte, aşa încât pot funcţiona chiar şi cu un număr mai mic de elevi în clase.

„În Cluj, sunt clase foarte bine finanţate la secţia maghiară, dar nu cu cinci copii, cu 15-20”, a spus Camelia Tabără.

Reamintim că, în şedinţa Consiliului Local de joi, primarul Ovidiu Creţu a spus că, în luna decembrie a anului trecut, a primit o solicitare prin partea comunităţii maghiare din Bistriţa care a cerut înfiinţarea unui liceu cu predare în limba maternă.

Într-un interviu acordat în exclusivitate Timp Online, consilierul local UDMR Antal Attila, director adjunct la Colegiul Naţional „Andrei Mureşanu” a explicat de ce maghiarii vor să formeze un liceu nou.

Joi, Consiliul Local a aprobat reţeaua şcolară pentru anul şcolar 2015-2016 fără nou liceu, însă, potrivit primarului, hotărârea ar putea fi modificată dacă maghiarii obţin toate documentele care le permit să formeze noua şcoală.