Râul Ilva, ameninţat de un dezastru ecologic. Ce firmă vrea să îi blocheze cursul

Microhidrocentralele (MHC) au distrus în ultimii  ani mare parte dintre râurile valoroase ecologic care mai rămăseseră neafectate. Opoziția societății civile nu a fost suficientă pentru a opri dezastrul ecologic reprezentat de MHC-uri care a continuat aproape nestingherit, ajungând acum să amenințe şi râul Ilva, un afluent important al Someşului Mare.

Râul Ilva izvorăște de pe versantul nordic al vârfului Piatra Fântânele-Măgura Calului și îndată după izvoare intră într-un spațiu larg asemeni unui amfiteatru, comuna Lunca Ilvei. Străbate apoi alte cinci localități ilvene și se varsă la Ilva Mică în Someșul Mare. Văi și pâraie care își au izvoarele în munți și pe dealuri împânzesc comuna și se adună în matca râului Ilva. Pe vremuri, în aceste ape trăiau vidre.

Agenţia pentru Protecţia Mediului Bistriţa-Năsăud a fost solicitată să emită acordul de mediu pentru scoatere temporară din fondul forestier naţional a suprafeţei de 0,7242 ha de teren la Lunca Ilvei şi amenajare hidroenergetică pe râul Ilva.  SC Hydroelectric Engineering SRL vrea să facă o microhidrocentrală în Lunca Ilvei, pe cursul mijlociu şi inferior al râului Ilva.

Firma condusă de Alexandru Simionca a fost înfiinţată în 2013 de Alexandru Simionca, Alexandru Darius Simionca şi SC Îndemânarea Prodcom SRL. În 2012 a avut o cifră de afaceri de 49.000 de lei, iar de atunci zero. În ultimii trei ani a funcţionat pe pierdere.

Pe modelul altor firme de construcţii, şi Îndemânarea Prodcom a intrat pe piaţa energiei, una extrem de profitabilă şi a încercat să facă primele afaceri la Prundu Bârgăului, cu girul primarului PSD Doru Crişan. Povestea scandaloasă a microhidrocentralei v-a fost prezentată de Timp Online AICI. 

Potrivit surselor noastre, primarul Doru Crişan a încercat să lămurească legislativul local că e foarte avantajoasă investiţia întrucât comuna va avea electricitate mai ieftină pentru locuitori  și pentru iluminatul public, lucru total neadevarat, deoarece legislația în vigoare nu permite vânzarea curentului electric la consumatori finali. Energia trebuie să ajungă mai întâi în rețeaua națională, iar apoi Electrica Distribuție poate vinde mai departe la consumatori finali.

În timp ce Îndemânarea a avut probleme pe Valea Bârgăului, alt constructor de orice din acest judeţ, MIS Grup, a făcut liniştit afaceri la Şanţ. Firma Hydrosilvania SRL Anieş, înfiinţată tot în 2013, condusă de Virginia Farcaş şi avându-i ca asociaţi pe Liviu Olariu şi Silvania Internaţional Prod SRL (parte a M.I.S. Grup), a ridicat un MHC la Izvorul Băilor. În al treilea an de la înfiinţare, firma a făcut afaceri de 1,9 milioane de lei, un profit de peste 165.000 de lei cu doar doi angajaţi.

Organizaţia WWF-România a atras atenţia că, în ţara noastră, microhidrocentralele creează macro distrugeri. „Infrastructurile hidrocentralelor produc efecte negative majore asupra ecosistemelor acvatice şi asupra serviciilor pe care acestea le furnizează la nivel local şi regional, în timp ce cursurile de apă cu stare ecologică foarte bună şi luncile inundabile au devenit din ce în ce mai rare în România. Prin construirea microhidrocentralelor se intervine asupra cursului natural al râurilor, deteriorandu-se funcțiile ecologice. Experţii spun că, din cauza înmulţirii şi diversificării presiunilor exercitate asupra resurselor limitate de ape curgătoare, până în anul 2030 se va ajunge la o reducere a capacităţii de furnizare a apei cu până la 40% faţă de nivelul existent, fapt ce reprezintă un pericol economic major şi o provocare pentru rezistenţa şi durabilitatea comunităţilor”, arată organizaţia.

În plus, în momentul de faţă, România produce un surplus de energie pe care, din motive tehnice, nu îl poate stoca sau transporta pe distanţe mari, pentru export. Conform declarațiilor reprezentanților ANRE: ţinta asumată de România în conformitate cu Directiva 2009/28/EC privind ponderea energiei din surse regenerabile de energie în consumul final de energie la nivelul anului 2020 (de 24%) a fost realizată în anul 2010 la nivelul de 23,6%, România clasându-se pe locul 2 în rândul statelor membre UE cu privire la gradul de realizare a ţintei propuse.

„În acest context, România ar trebui să pună accent pe creșterea eficienței energetice (un sector în care țara noastră are un potențial enorm neutilizat) și să promoveze acele surse de energie regenerabilă cu impact redus asupra biodiversității”, mai arată WWF-România.

Anul trecut, directorul Agenţiei pentru Protecţia Mediului Bistriţa-Năsăud, Sever Roman, anunţa că instituţia pe care o conduce a primit, în perioada 2008 – 2014, în total 43 de solicitări privind emiterea unor acorduri sau autorizaţiei de mediu pentru construirea unor microhidrocentrale pe cursurile râurilor din judeţ, total din care au fost autorizate şi sunt în funcţiune 12 microhidrocentrale, iar alte 23 de microhidrocentrale au primit acordul de mediu şi sunt în diferite faze de construcţie.

Din cele 35 de microhidrocentrale avizate, 16 se află în situl Natura 2000, în zona de protecţie, cele mai multe fiind în zona Cuşma (11 microhidrocentrale), alte trei sunt construite pe Someşul Mare Superior şi două în Munţii Rodnei. Una dintre acestea funcţionează pe râul Budac şi aparţine SC Rott Haus Construct SRL cu sediul în Gherla. Firma aparţine lui Ioan Raţiu, care este asociat şi în alte firme cu acelaşi obiect de activitate – producerea de energie electrică – dar şi unui binecunoscut om de afaceri bistriţean, Vasile Roş, care deţine CML.RO SRL. Proiectul include două tronsoane, din care primul – MHC Budac I – a fost pus în funcţiune din luna iunie a anului 2011, iar cel de-al doilea – MHC Budac II – în vara lui 2012. Aceeaşi firmă intenţiona să dea în funcţiune şi un al treilea tronson – MHC Budac III –, cu o putere instalată de 1,29 MW, pentru care APM BN a emis decizia de încadrare.

Potrivit WWF Romania, dintre firmele care au proiecte depuse la APM BN, în perioada 2009 – 2012, şi au obţinut acordul de mediu în 2010, se numără SC Elcata SRL firmă cu sediul în Ghimbav, judeţul Braşov. Asociat era socrul fostului premier Victor Ponta, senatorul PSD Ilie Sîrbu. Pe numele firmei braşovene au fost depuse la APM BN nu mai puţin de trei proiecte pentru amenajări hidroenergetice – unul pe pârâul Maria Mare în comuna Şanţ, un altul pe râul Someşul Mare, iar cel de-al treilea viza o investiţie pe pârâul Strâmba un afluent al râului Sălăuţa.

Foto: arhivă, amenajare MHC la Prundu Bârgăului, tot de către Îndemânarea Prodcom