După anii de pandemie, în care nu s-au putut ține evenimente publice de amploare cu ocazia Zilei Naționale a României, anul acesta se reiau manifestările tradiționale de 1 Decembrie la Bistrița, organizate de autoritățile locale.
Joi 1 decembrie, de la ora 14.00, la statuia poetului Andrei Mureșanu din Piața Centrală va avea loc un ceremonial militar-religios care va cuprinde acordarea onorului militar, salutul Drapelului de Luptă, intonarea Imnului Național al României (instrumental și vocal), oficierea serviciului religios, alocuțiuni, depunerea unei coroane de flori.
Ceremonia va fi urmată de o paradă a detașamentelor de onoare, cu tehnică și echipamente militare, pe traseul str. Gheorghe Șincai – str. Dornei.
La ora 15.00, pe scena amplasată pe pietonalul Liviu Rebreanu va începe un spectacol de muzică militară, folk și folclor organizat de Centrul Cultural Municipal și susținut de Muzica Militară a Garnizoanei Bistrița, Florin Săsărman & Vali Șerban, Ansamblul profesionist ”Cununa de pe Someș”.
De la ora 16.30, Consiliul Județean dă startul sărbătorilor de iarnă în Piața Petru Rareș, în fața Palatului Administrativ. Gașca Zurli va face show pentru cei mici începând cu ora 16.30, bistrițenii prezenți la eveniment îi vor putea vedea și pe militari sosind cu torțe, după care vor fi aprinse luminițele de Crăciun (ora 17.40).
Retragerea cu torțe a militarilor începe la ora 17.30. Aprinderea torțelor se va face în curtea Protopopiatului Ortodox Bistrița (Biserica de la Coroana), militarii urmând să meargă în Piața Petru Rareș intonând Imnul Național.
La ora 18.00, la Primăria Bistrița este programată o ședință solemnă a Consiliului Local pentru momentul festiv de semnare a acordurilor de înfrățire cu orașele Ungheni și Soroca din Republica Moldova.
De la ora 19.30, la Palatul Culturii va avea loc un concert simfonic extraordinar sub egida Centrului Cultural Municipal. Noua Orchestră Transilvană, dirijată de Romeo Rîmbu, și solistul Claudiu Hontilă vor purta publicul într-un periplu muzical european. Intrarea este liberă.
Cu toate că Bistrita a fost participantă activă la Marea Unire din 1 Decembrie 1918, orasul nu are un monument evocator al marelui eveniment. Asa se explica faptul că de ziua natională a Romaniei , inainte de parada militară este anuntat un un ceremonial militar-religios la statuia poetului Andrei Mureșanu din Piața Centrală, un loc fara nici o legatura cu evenimentul Marii Uniri. Si asta, pentru că in Piata Unirii din Bistrita care este locul cu cele mai profunde legaturi cu Marea Unire de la 1 Decembrie, 1918, totul a fost falsificat, mai ales după ce in anul 2012 un primar incult a mutat bustul lui Cuza de la IJP fără să stie că numele pietei se revendică de la Marea Unire din 1 Decembrie 1918 si nu are nimic comun cu Mica Unire. De aici a plecat spre Alba Iulia delegatia romanească din partea Comitatului Bistrita-Năsăud participantă la Marea Adunare Nationala convocată de către Marele Sfat Național Român, prin Consiliul Național Român Central de la Arad, dupa ce “Credentionalele” fuseseră sfintite in Biserica Romana Unita din Bistrita. Putina lume stie ca printre cei 1.228 delegaţi participanti la Marea Adunare Naţională din 1 decembrie 1918 de la Alba Iulia, se numarau si cei din partea Comitatului Bistrita-Nasaud , printre care: Grigore Pletosu, Vasile Bichigean, Teodor Şimon, Vasile Moisil, dr. Emil Precup, Augustin Bena, Victor Motogna, dr. Nicolae Drăganu, Ioan Pecurariu , Macedon Linul , dr. Laurenţiu Oanea, dr. Alexandru Hăliţă, dr.Gavril Tripon, dr. Vasile Pahone dr. Victor Onişor, unii dintre ei avînd şi mandatul (credinţionalul) pentru votarea Marii Uniri. Pe langa Rezoluţia Marii Uniri, în Marea Adunare Națională de la Alba Iulia, la 1 decembrie 1918, a fost ales si Marele Sfat Național Român organul provizoriu al puterii de stat din Transilvania până la unirea definitivă cu România, având rol legislativ. Dintre cei 212 membri ai Marelui Sfat Naţional Român, 5 au fost alesi din partea Comitatului Bistrita-Nasaud: dr. Gavril Tripon, dr. Vasile Pahone, dr. Victor Onişor, dr. Alexandru Haliţă dr. Laurenţiu Oanea.
De aceea, noua administratie a Bistritei ar trebui să procedeze la ridicarea in Piata Unirii a unui monument simbol, evocator al Marii Uniri din 1 Decembrie 1918 .
Acest „Monument al Unirii” ar putea fi realizat sub in forma de obelisc având înăltimea totală (soclul + obeliscul propriuzis) de 1918 cm . Obeliscul propriuzis de la soclu până în vârf ar trebui sa aiba 1600 cm (anul primei uniri sub Mihai Viteazul), iar împreuna cu soclul de la baza de 3,18 m sa se ridice la 1918 cm (anul Marii Uniri).
Pe trei dintre laturile obeliscului s-ar putea amplasa efigiile din bronz ale domnitorilor Mihai Viteazul, Alexandru Ioan Cuza si Regele Ferdinand, iar pe cea d-a 4-a latura ar putea fi trecute numele delegatilor din Comitatul Bistrita-Nasaud participanti la Marea Adunare din 1 Decembrie 1918 de la Alba Iulia, dând astfel o personalizare locală Monumentului Unirii.
De asemenea, pe soclul monumentului s-ar putea monta un basorelief din bronz executat după imaginea fotografică a Marii Adunari de la Alba Iulia, avandu-i in prim plan pe episcopii Iuliu Hossu si Miron Cristea .
Bustul lui Cuza din Piata Unirii trebuie sa fie mutat inapoi la IJP, unde se mai află incă soclul de marmură de pe care a fost dislocat in 2012 de către fostul primar Ovidiu Cretu. De altfel, bustul lui Cuza dezvelit in 2004 la IJP Bistrita-Năsăud avea intre altele si rolul de a pune in valoare sediul politiei, o cladire fara personalitate, care seamănă mai degrabă cu un bloc de garsoniere construit in stil comunist.