Adunarea Generală a Organizației Națiunilor Unite a adoptat, în decembrie 2019, rezoluția prin care se desemnează anul 2021 drept Anul internațional al fructelor și legumelor, la cererea Conferinței FAO.
Astfel ziua de 21 mai este numită ziua internațională a ceaiului, iar 29 septembrie – ziua internațională a conștientizării risipei și deșeurilor alimentare.
”Fără diete sănătoase, nu putem spera să punem capăt malnutriției – și nu vom eradica foamea decât dacă vom reduce risipa de alimente. Subliniind valoarea fructelor și legumelor și daunele cauzate de risipă și deșeuri, ONU a făcut un pas decisiv pentru a promova sisteme alimentare mai echitabile, mai ecologice și mai eficiente ”, a declarat Maria Helena Semedo, directorul general adjunct al FAO pentru climă și resurse naturale.
ONU invită toate statele membre ale UE, organizațiile sistemului Națiunilor Unite, alte organizații internaționale și regionale și alte părți interesate relevante, inclusiv societatea civilă, sectorul privat și mediul academic, să respecte Anul internațional, după caz, prin activități care vizează sensibilizarea și direcționarea atenției la beneficiile alimentației corecte și a consumului de fructe și legume pentru sănătate, contribuția consumului de fructe și legume la promovarea unor diete și stiluri de viață diversificate, echilibrate și sănătoase, reducerea pierderilor și risipei de fructe și legume și împărtășirea celor mai bune practici în acest sens.
FAO și Organizația Mondială a Sănătății recomandă ca fiecare adult să consume zilnic cel puțin 400 grame de fructe și legume pentru a preveni maladiile cronice, inclusiv boli de inimă, cancer, diabet și obezitate, precum și pentru a contracara deficiențele de micronutrienți.
Susținerea manifestată pentru produsele în stare proaspătă se potrivește, de asemenea, bine cu scopul de a consolida rolul fermierilor mici și al fermelor de familie și de a promova opțiuni de piață mai largi pentru milioane de familii rurale. Oportunitățile de egalitate de gen sunt, de asemenea, demne de remarcat, deoarece femeile joacă adesea roluri de conducere pentru gospodăriile lor atât în producția, cât și în consumul de fructe și legume.
Acțiunile planificate pentru Anul internațional al fructelor și legumelor se așteaptă să aibă un impact pozitiv în reducerea foametei și a sărăciei, îmbunătățirea securității alimentare și nutriționale, îmbunătățirea mijloacelor de trai și contribuirea la o mai bună gestionare a resurselor naturale.
Astfel romanii vor avea o noua ocazie sa sarbatoreasca nu ZIUA RECOLTEI (sarbatoare autohtona) ci una noua trimisa de la ONU. Adica ziua mondiala a fructelor modificate genetic (a se vedea cam cum arata usturoiul xeroxat din China si boabele de struguri cat un ou de bibilica din Spania, Grecia)Romanii vor putea sa serbeze la iarba verde sa horeasca si sa cante ca vin importurile de mere, pere, fasole de pe cel putin trei continente, in timp ce Baraganul si pamanturile Olteniei se desertifica. Si in BN si in toata tara cele mai bune terenuri si drepte si aproape de caile de comunicatii, jmecherii imobiliari secondati de primari si primarii le cumpara pt. constructia de blocuri , hale si depozite. Dar stati cuminti ca o luam noi pe cocoasa in maxim 25 de ani. Foametea si lipsa apei va fi dupa terorism dusmanul numaru doi al planetei. Nimeni nu le vede , nimeni ne le aude !Asta-i adevarata APOCALIPSA produsa de oamenii de pe Pamant si nu din CER .
Declararea anului 2021 drept anul internațional al fructelor și legumelor reprezintă pentru judetul Bistrita-Năsăud o oportunitate de a se afirma in acest domeniu al productiei horticole. Cu o populatie de aproximativ 300.000 de locuitori din care peste 65% trăieste in mediul rural, judetul Bistrita-Năsăud se situează in categoria judetelor mici in care principala ramură economică o reprezintă agricultura si in special horticultura ai zootehnia. Judeţul Bistriţa-Năsăud dispune de o suprafaţă agricolă de 298.922 ha, ceea ce reprezinta 55,8% din suprafaţa totală a judeţului. Terenul agricol aparţine în cea mai mare parte sectorului privat, iar ponderea o deţin păşunile şi fâneţele. Terenul arabil deţine ponderea cea mai însemnată în comunele din zona colinară a Cîmpiei Transilvaniei (partea sudica a judeţului). Astfel, de-a lungul timpului judetul Bistriţa-Năsăud s-a remarcat prin suprafete intinse de livezi producătoare de fructe de calitate in special de mere.
Faptul că la Bistrita functionează incă din 1950 anul Staţiunea de Cercetare-Dezvoltare pentru Pomicultură Bistriţa având ca obiect de activitate cercetarea în domeniul pomiculturii respectiv crearea de noi soiuri de măr, păr, prun, cireş, vişin şi arbuşti fructiferi şi îmbunătăţirea tehnologiilor în domeniul pomicol, reprezintă un avantaj care trebuie valorificat inclusiv in marcarea anului internațional al fructelor și legumelor.
Toni, ce frumos visezi in 2021. Nu e rau deloc insa pariul tau este pierdut din start si fi sigur ca ONU nu a declarat asemenea eveniment cu gandul la judetul B-N. Daca politicile agrare nu sunt luate in serios de Parlament degeaba visam noi si producatorii cu ochii deschisi. La Multi Ani !