(FOTO) Primăria Bistrița a finalizat documentația de avizare a lucrărilor de intervenţie pentru proiectul ”Cetatea Medievală Bistriţa – Punerea în valoare a patrimoniului cultural”, în vederea depunerii pe fonduri europene. Lungimea traseului turistic este de circa 2.500 metri, iar valoarea totală a investiției se ridică la 20.195.806 lei, adică 4,5 milioane euro.
Proiectul are în vedere ”promovarea turismului cultural, legat de spaţiile multifuncţionale din oraş, pe traseul vechiului zid de împrejmuire al Cetăţii Medievale Bistriţa, zona din oraş care poate găzdui programe culturale specifice, adaptabile la implicarea în dezvoltarea circuitelor turistice locale sau internaţionale. Pilonii proiectului vor fi două categorii de obiecte arhitecturale, şi anume fragmentele din zidul cetăţii medievale păstrate până în prezent şi Turnul Dogarilor, capabile să furnizeze o gama diversificată de oferte vizând desfăşurarea unor evenimente şi implicarea unui număr mai ridicat de vizitatori sau participanţi (activităţi în aer liber, punerea în valoare a tradiţiilor, meseriilor şi obiceiurilor, întruniri, etc.) într-un mediu ce poate acceptă coexistenţa istoriei şi a civilizaţiei moderne”.
Cetatea Bistriţa este un ansamblu urban fortificat, fragmentele zidurilor păstrate în zona străzii Bistricioarei şi Dogarilor, împreună cu Turnul Dogarilor sunt înscrise în Lista Monumentelor Istorice că obiective de interes naţional. Obiectivul general al proiectului îl reprezintă ”impulsionarea dezvoltării locale prin conservarea, protejarea şi valorificarea patrimoniului cultural de valoare naţională – Cetatea Medievală Bistriţa” şi a identităţii culturale, în vederea creşterii calităţii vieţii în comunitate”.
Ce urmărește proiectul: – Conservarea zonei de protecţie istorico-architecturala, zona existenţa în mod real în peisaj şi care trebuie deschisă şi spre celelalte zone din oraş, în mod controlat în sens urban şi edilitar. – Restaurarea şi punerea în valoare a porţiunilor din zidurile istorice păstrate ale Cetăţii medievale. – Marcarea unui traseu turistic istoric şi cultural multifuncţional, care să urmărească traseul zidului de incinta al Cetăţii medievale şi care să omogenizeze imaginea de oraş cultural european al municipiului Bistriţa. – Posibilitatea accesării tuturor elementelor interesante existente în centrul istoric şi cultural Bistriţa, pentru persoanele cu handicap. – Integrarea funcţiunilor noi şi adaptarea infrastructurii şi a utilităţilor necesare. – Rezolvarea pe verticală şi pe orizontală a circulaţiei pe întreg traseul zidului Cetăţii Bistriţa, în conformitate cu cerinţele pentru persoanele cu handicap. – Marcarea intrărilor în Zona Istorică protejată, care se va face din punct de vedere vizual mai accentuat, iar întreagă linie a traseului zidului Cetăţii va fi pusă în valoare. – Marcarea traseului de vizitare, va face vizibil publicului şi exteriorul zidului Cetăţii Bistriţa (extramuros) cu poziţionarea Porţilor principale de intrare în Cetate şi a Turnurilor breslelor şi traseul va fi deschis spre străzile comerciale principale şi spre parcul oraşului. – Includerea obiectivului Rondul Cetăţii din Bistriţa în circuitele turistice locale, naţionale şi internaţionale ale oraşului oferite de operatorii de turism; – Includerea obiectivului Rondul Cetăţii din Bistriţa în traseele de pelerinaj ce vizează localităţile europene încărcate de semnificaţii cultice, istorice sau cultural-religioase; – Creşterea numărului de vizitatori în cetatea Bistriţa, motivaţi de vizitarea spaţiului cultural multietnic marcat de tradiţii istorice seculare; – Crearea traseul de vizitare va face vizibil publicului şi exteriorul zidului Cetăţii Bistriţa (extramuros) cu poziţionarea Porţilor principale de intrare în Cetate şi a Turnurilor breslelor şi traseul va fi deschis spre străzile comerciale principale şi spre parcul oraşului. – Se va încerca şi refacerea pe porţiuni izolate, a ”drumurilor de straja” la partea superioară a zidurilor Cetăţii. Partea superioară a zidurilor poate oferi o privelişte impresionantă asupra unor zone ale oraşului prin amenajarea unor puncte de interes vizual, aşa numitele “belvedere”.
Intervenţiile asupra fragmentelor de zid existente ale Cetăţii vor respecta principiile contemporane ale teoriei şi practicii de conservare pentru dezvăluirea substanţei originale şi pentru respectarea diferitelor faze ale istoriei oraşului. În pofida distrugerii, substanţă originală a fragmentelor de zid păstrate este relativ bine conservată.
Rezultatele obţinute ar fi următoarele: reabilitarea clădirii Turnului Dogarilor, constând în repararea finisajelor faţadelor şi a pereţilor interiori, reproiectarea sistemului de iluminat interior, suplimentarea circuitelor de prize de utilizare generală, realizarea unui sistem de încălzire modern, înlocuirea tablourilor electrice cu echipamente performanţe şi montarea circuitelor noi, realizarea instalaţiei noi de paratrăsnet, punerea în valoare prin lucrări de restaurare a fragmentelor de zid existente şi realizarea concretă a unui traseu de punere în valoare a rondului cetăţii Bistriţa prin mijoace moderne.
La Turnul Dogarilor sunt propuse în proiect, printre altele, lucrări de consolidare, o rețea electrică de iluminat exterior arhitectural pentru turn, posibil și un amfiteatru în aer liber pe terenul dinspre Parcul Municipal.
Un tur al întregii Cetăți ar trebui să scoată la lumină un sistem complex: fiecare colț trebuie să surprindă vizitatorii cu efecte vizuale interesante. Pe traseul zidului Cetății, la cota nivelului de calcare, în unele zone de interes se vor amplasa casete etanșe acoperite cu sticla securizată, care vor fi luminate din interior pe timpul nopții cu ajutorul unui sistem de fascicule luminoase îndreptate astfel încât să pună în valoare vestigiile arheologice sau fragmentele de zid original și care încă mai exista sub nivelul de calcare actual.
Fragmentele de zid existente vor fi atinse cât mai puțin posibil. Vor fi folosite materiale puține și simple, însă de bună calitate. Materialul principal pentru amprentarea traseului zidului Cetății Bistrița a fost ales Corten-ul, care este un metal și care datorită expresivității sale care leagă asprimea acțiunii timpului asupra istoriei cu candoarea nostalgică a căutării valorilor istoriei se leagă foarte bine în context, cu impresia de autentic vechi. Corten este un aliaj obținut din cupru, crom, nichel și fosfor și care supus oxidprii la factorii naturali formeazp o patinp subțire ce asigură în timp rezistență sporita materialului, astfel că nu necesită întreținere sau mentenanță. Patina formată oferă și rezistență la coroziune, împiedicând pătrunderea apei sau vaporilor. Este un material cu numeroase avantaje legate de durata de viață, de estetică și de costurile de întreținere pe termen lung. Acesta este un metal care ruginește controlat, fără ca miezul structural al oțelului să fie afectat. Materialul a fost dezvoltat inițial din rațiuni practice, pentru a fi utilizat în proiecte arhitecturale care ridicau probleme de rezistență la umezeală și longevitate a materialelor. Ulterior s-au remarcat și calitățile estetice ale Corten, care îngăduiau o mai mare creativitate și o relație armonioasă cu zonele istorice ale orașelor.
Corten a atras atenţia arhitecţilor graţie valorii estetice. Din punct de vedere arhitectonic, Corten este un material interesant, creaţiile arhitecturale în care a fost folosit sunt considerate ca reprezentative în întreagă lume, fiind creaţii ale unor arhitecţi foarte cunoscuţi. Acest tip de metal este ecologic şi poate fi reciclat, iar în urma reciclării nu rezultă substanţe nocive pentru mediul înconjurător, deoarece lipsesc aditivii de vopsire şi alţi compuşi chimici. Odată cu trecerea primilor 5 ani, culoarea continuă să se schimbe, metalul dobândind o nuanţă maronie ce devine tot mai închisă în timp, până în faza de maturitate a materialului, când acesta capătă o nuanţă de maroniu închis.
”Având în vedere că acest material va fi amplasat la exterior, pe spaţii largi, susţinut de multă vegetaţie, se va crea impresia de ansamblu continuu, în final obţinând un spectacol frumos compus. Chiar şi amplasarea unor statui (deşi prezenţa acestora pe unele amplasamente nu pare să fie pe deplin justificată de context), pare că se potriveşte, ajutând la realizarea traseului. Corten ar putea fi cu siguranţă folosit şi pentru confecţionarea jardinierelor pentru plante, a zidurilor de sprijin, a plombelor între două ziduri de epoca şi amplasate corect de-a lungul traseului, aceste exerciţii arhitecturale bine studiate, alături de statui şi vegetaţie, ar crea adevărate puncte de interes. A exprima arhitectural cu ajutorul Corten-ului traseul zidului Cetăţii Bistriţa, va fi asemenea unei istorii gravată în fier, piatră şi lemn şi erodată de trecerea timpului, ca aducere aminte. La nivelul de călcare, pur şi simplu se vor folosi dale, elemente modulate amprentate cu simboluri medievale specifice locului, rigole şi cubeți din piatră, conform cu rezolvările deja folosite cu suces în Centrul Istoric al Bistriţei, iar treptele şi rampele supuse la intemperii se impun să fie finisate cu plăci de piatră fiamate (rugoase) din motive tehnice. Pentru acoperirea suprafeţei de călcare în zonele prezumtiv încărcate arheologic, se va folosi nisip şi pietriş. O preocupare esenţială în realizarea întregului traseu este proiectarea peisajului din grădinile adiacente zidului Cetăţii şi care sunt în prezent spaţii publice. Grădinile, readuse la condiţiile iniţiale de amplasare accidentală, cât mai autentic posibil, pot sugera complexitatea arhitecturală a traseului zidului Cetăţii. Terenul extramuros din spatele altarului Bisericii franciscane, este adiacent altui teren cu aceeaşi inabila utilizare. Aceste două terenuri, cuplate ar duce la obţinerea unui spaţiu ideal pentru amenajarea unei grădini medievale, adiacente zidului vechii Cetăţi. Clădirea bisericii franciscane (în prezent ortodoxă) a fost întotdeauna un punct public focal, mediator şi interpret al culturii şi a informaţiilor. Nouă funcţiune ce se va crea în spatele altarului, va continuă acest rol important pentru oraş în locul sau determinat istoric. Conceptul principal al proiectului pentru zona de grădina din spatele altarului Bisericii franciscane, este acela de a crea posibilitatea că sub oblăduirea bisericii, acest spaţiu amenajat, să devină un centru cultural-informaţional cu diverse funcţii-expoziţii, concerte, proiecţii 3D, desene animate, documentare, filme artistice, toate acestea legate de dezvoltarea istorică şi culturală a oraşului şi pentru educaţia comună în scopul protejării patrimoniului cultural”, se arată în proiect.
Cretu își schimba schimba planurile mai des decat ciorapii. Acum spune ca la Turnul Dogarilor se vor face printre altele si un amfiteatru în aer liber pe terenul dinspre Parcul Municipal, dupa ce, la inceputul anului promitea ca pe acel teren achizitionat de primarie se va construi un Skate Park.
Vezi:http://www.timponline.ro/cretu-nu-construim-skate-park-pe-turnul-dogarilor-ci-pe-un-teren-privat/
Primarul Cretu insista mereu pe reconstructia Portii Lemnelor, care se gasea pe locul ocupat in prezent de blocul “DOMUS” asa incat incadrarea ei in peisajul arhitectural actual este greu de realizat. De aceea ar trebui gasita o alta solutie. Dupa cum se stie, in parculetul din apropiere situat langa Capela Veche se afla o troita care marcheaza locul sfintit inca din anii ’90 unde se intentiona construirea unei biserici monumentale. De aceea, Poarta Lemnelor ar putea sa fie preluata si integrata in arhitectura bisericii planificata a se construi in acest parculet. De altfel multe biserici sau catedreale au preluat arhitectural elemente ale unor monumente istorice, cum ar fi spre exemplu Cula Olteneasca. Astfel, Poarta Lemnelor cu turnul inalt de 28 m ar putea fi integrata chiar in fatada de la intrarea in aceasta biserica, preluand si functia de turn al clopotnitei.
Daca tot se doreste reconstructia unei porti din Cetatea Bistritei, in loc de Poarta Lemnelor ar fi mai bine sa se opteze pentru Poarta Ungureasca, care se afla undeva la intersectia strazii Dogarilor cu Titulescu. Aceasta poate fi mult mai bine integrata arhitectural in vechiul sistem de aparare avand in vedere pastrarea in cea mai mare parte a zidului de incinta al cetatii medievale conservat pana astazi impreuna cu Turnul Dogarilor. De asemenea tot in imediata vecinatate se afla Claustrul Dominican care adaposteste in prezent Caminul de batrani si care poate fi si el pus in valoare. In plus, zona aceasta este mai linistita sub aspectul circulatiei auto, avand si avantajul unei legaturi pietonale directe cu Parcul Municipal, printr-un segment din asa-zisa „axa breslelor” .
In imaginea cu nr. 16, apare proiectata o statuie ecvestra a carei amplasare este cel putin idioata. Dupa cum se poate observa cu usurinta amplasamentul este pe Bulevardul Republicii, in imediata vecinatate a Pietei Petru Rares, in fata unui bloc la parterul caruia se afla CEC Bank, unde o statuie ecvestra se potriveste ca nuca in perete, fiind un loc lipsit de vizibilitate. Este inca o dovada ca Bistrita are parte de arhitecti foarte slab pregatiti. Desi nu rezulta pe cine reprezinta statuia, este aproape sigur ca nu poate fi vorba decat Petru Rares, calare pe un cal. De aceea, amplasamentul cel mai bun al unei asemenea statui ar fi chiar in Piata Petru Rares, in locul monumentului in forma de SULA de langa Prefectura, unde cu cativa ani in urma a existat bustul domnitorului moldovean, pe care primarul Cretu l-a mutat in 2009 pentru a face loc controversatului monument.
Foarte buna sugestia ca in locul controversatului monument in forma de sula sa fie amplasata o statuie ecvestra a domnitorului Petru Rares care sa domine paiata cu acelasi nume.
Ma lamureste si pe mine cineva ce vrea sa faca? Sa puna lambriuri in oras?
De ce ar vrea o astfel de poarta care mai mult ca sigur o sa fie in kitch 🙁 ? Cred ca un panou cu o poza a vechii porti ar fi mult mai potrivit.
Mai bine ar muta toti negrii aia de pe centru in Somalia. Dupa aia se poate gandi la un oras medieval.
Mai bine ar muta toti negrii aia de pe centru in Somalia. Dupa aia se poate gandi la un oras medieval.
Exista riscul sa se adauge noi kitschiuri sau lucruri inutile la fel cu s-a intamplat cu pasajele unde a fost denaturat tocmai adevarul istoric (vezi copertina inutila de sticla din Pasajul Macelarilor). De aceea trebuie avuta mai multa grija pentru pastrarea si punerea in valoare a datului material si spiritual atata cat vine din istorie. Iata ce spunea Nicolae Iorga in lucrarea sa intitulata „Neamul romanesc in Ardeal si Tara Ungureasca la 1906 ” despre pastrarea trecutului istoric al Bistritei: „Bistriţa nu este nici pe departe o Sighişoară , căci n-a păstrat din zidurile ei decât ce se mai vede în marginea râului printre copacii bătrâni ai unei frumoase plimbări şi din trecut nu-ţi vorbeşte nici un alt martur decât biserica de pe care tocmai se rădea , În călătoria mea din urmă , spoiala neagră a veacurilor , care aminteşte mai mult decât pătează”. Aviz celor care dupa incendiul din 2008, au vopsit turnul Bisericii Evanghelice cu vopsea lavabila!