Pajiştile Sărmăşel- Milaş- Urmeniş cu o suprafaţă totală de 1136 de hectare întinse pe raza judeţelor Bistriţa-Năsăud, Mureş şi Cluj au fost desemnate sit Natura 2000 în luna noiembrie a anului trecut. Specialiştii au cerut protejarea zonei pentru două habitate de pajişti, „Pajişti stepice subpanoic” şi „Tufărişuri subcontinentale peripanoice”, pentru trei specii de amfibieni – „Tritonul cu creastă”, „Buhaiul de baltă cu burta roşie” şi „Buhaiul de baltă cu burta galbenă”, dar şi pentru două specii de plante – „Hodolean tătăresc” şi „Capul şarpelui”.
Tot la sfârşitul lunii noiembrie a mai fost declarat sit Natura 2000 şi Someşul Mare pentru protejarea vidrei şi a braoştei ţestoase de apă şi a mai multor specii de peşte şi broaşte, respectiv 888 de hecatre din zona Şieu-Budac unde se înceracă protejarea a şapte specii de peşte, dar şi a vidrei.
În judeţul nostru sunt, în prezent, zece situri Natura 2000.
Circa două treimi dintre români nu ştiu ce reprezintă Reţeaua Natura 2000. Este concluzia studiului „Atitudinile şi percepţiile populaţiei faţă de siturile Natura 2000”, întocmit de Centrul Naţional pentru Dezvoltare Durabilă (CNDD), bazat pe datele celui mai recent sondaj naţional de opinie realizat în cadrul proiectului InfoNatura2000.
Potrivit studiului, 68% dintre români nu au auzit niciodată despre Natura 2000, dar în ciuda gradului scăzut de informare, 88% din totalul repondenţilor au spus că declararea siturilor reprezintă un lucru bun sau foarte bun pentru comunitatea locală.
Referitor la conţinutul tematicii Natura 2000, oamenii cunosc cel mai bine modul de conduită în interiorul siturilor, dar au puţine informaţii despre strategiile şi planurile care vizează siturile, activităţile de conservare, avantajele şi dezavantajele ce decurg din declararea acestora drept situri şi ce specii sunt protejate.
Studiul a fost realizat în perioada octombrie-decembrie 2011 pe un eşantion de 3.819 repondenţi din localităţile aflate pe raza celor 381 de situri Natura 2000, instituite până la data de 1 august 2011. Pentru întregul eşantion marja de eroare maximă este de +/-1.6%.
Cercetarea face parte din proiectul InfoNatura2000 ‘Campanie naţională de conştientizare privind importanţa conservării Biodiversităţii prin Reţeaua Natura 2000 în România’, derulat de către Fundaţia Centrul Naţional pentru Dezvoltare Durabilă în parteneriat cu Ministerul Mediului şi Pădurilor – Direcţia Biodiversităţii.
Natura 2000 este o reţea europeană de zone naturale protejate care cuprinde un eşantion reprezentativ de specii sălbatice şi habitate naturale de interes comunitar, constituită nu doar pentru protejarea naturii, ci şi pentru menţinerea acestor bogăţii naturale pe termen lung, pentru a asigura resursele necesare dezvoltării socio-economice.
Realizarea reţelei Natura 2000 se bazează pe două directive ale Uniunii Europene, Directiva Habitate şi Directiva Păsări, ce reglementează modul de selectare şi desemnare a siturilor şi protecţia acestora, iar statele membre au dreptul de a reglementa modalităţile de realizare practică şi de implementare a prevederilor din Directive.
Pe teritoriul UE au fost identificate nouă regiuni biogeografice, România deţinând cea mai mare diversitate biogeografică, cu cinci astfel de regiuni: continentală (cea mai comună), alpină (în ţările cu zone montane), panonică, pontică (şi în Bulgaria) şi stepică.
Adaugă comentariu