„Având păşuni ecologice cu o compoziţie floristică net superioară celor din Spania unde se face o brânză asemănătoare, merită să o producem”, spun iniţiatorii unui proiect care ar putea să îi îmbogăţească pe ciobanii de pe Valea Şieului. SC Silvania Internaţional Prod SRL în parteneriat cu Grup Lacto Ardan au pus pe hârtie proiectul unei stâne cu depozit de maturare la Ardan.
Conform proiectului, clădirea stânei a fost proiectată şi compartimentată pentru a putea fi realizate fluxuriile tehnologice necesare, inclusiv cu terase deschise care vor putea fi folosite pentru servirea potenţialilor turişti care vin în vizită. Va exista inclusiv un filtru sanitar prin care va trece orice persoană care este implicată în procesul de fabricaţie sau persoanele care doresc să viziteze zonele respective. Stâna va avea camere pentru ciobani în care aceştia se pot odihni sau servi masa, cameră de recepţie a laptelui, de procesare şi de maturare.
Motivele pentru care s-a ajuns la această idee sunt expuse chiar de iniţiatori.
„Brânza de oaie este cerută pe piaţa europeană datorită faptului că majoritatea oierilor s-au axat pe creşterea raselor de carne care reclamă forţă de muncă mai puţină. România are peste 80% din efectivele de oi din rasa Ţurcană care are o carcasă neclasificată EUROP datorită modului de dispunere a seului, a raportului carne-os şi carne-seu fiind cerută numai în ţările arabe. Nu putem vinde miei îngrăşaţi aici, ci numai miei sugari cu ocazia sărbătorilor pascale. Pentru a rentabiliza oaia, trebuie să valorificăm laptele care este tot mai rar pe piaţa mondială. Trebuie să producem brânză tare şi semitare cu maturare îndelungată, de la 6 la 18 luni, cu termen de valabilitate îndelungată aşa cum cere consumatorul european. Pentru aputea vinde marfa în magazine, trebuie ca stâna sau brânza să fie autorizate sanitar-veterinar, să aibă condiţii igienico-sanitare corespunzătoare. Pentru a evita caracterul sezonier al ieşirii cu brânza de oaie pe piaţă, trebuie depozitată corespunzător cu temperaturi de 8-12 grade Celsius brânza tare sau semitare cu termen de valabilitate îndelungat şi aprovizionare ritmică în orice lună a anului”, susţin ei în motivarea proiectului.
Metoda prin care se va face acest lucru este următoarea: Se construieşte un depozit îngropat în pământ la 2,5-3,0 metri care este înconjurat pe trei părţi de două conducte de polietilenă de 110 mm diametru care aclimatizează aerul care se aeriseşte, preluând căldura pământului iarna şi vara menţinându-se la 8-12 grade fără a se consuma energie. Aerul va fi preluat de două ventilatoare prin două filtre cu sare bolovan care formează o atmosferă cu ioni salini în depozit şi păstrează igiena în conducte.
„Pe acest depozit de maturare se va suprapune o stână construită după toate reguliile sanitar-veterinare care va deservi 4-5 turme prelucrând laptele muls zilnic. Laptele este muls manual şi preluat cu pompa prevăzută cu filtru tip ciorap De Laval într-un container de inox aşezat într-un mijloc de transport (maşină de teren sau atelaj cu cai ). Pentru a preveni creşterea acidităţii laptelui i se administrează cheagul şi are loc prima fază de coagulare. La recepţia laptelui se administrează apă caldă curată la temperatura de 50 grade Celsius şi coagulul se formează în 2-3 minute.Este exclus a se folosi apa din boilere care poate conţine bacteria legionela. Coagulul este introdus în forme şi se presează la 4-5 bari timp de 12 ore. Calupurile de brânză se imersează timp de 12 ore într-o soluţie de sare naturală – bolovan (neiodată) concentraţie 16%, iar apoi se zvântă pe poliţe într-o încăpere anume destinată acestui scop. După 24 de ore brânza se introduce pe rafturi în depozitul de maturare unde se întoarce periodic. După cel puţin 6 luni se ambalează în ceară de albine sau în folie vidată şi se etichetează”.
O asemenea brânză se vinde cu amănuntul în magazinele din comunitatea europeană la un preţ de peste 20 euro/kg. „Aşa că merită să o producem având păşuni ecologice cu o compoziţie floristică net superioară celor din Spania unde se produce o brânză asemănătoare care se numeşte Manchega”, îşi motivează iniţiatorii proiectului acest demers.
Potrivit calculelor făcute, preţul unei astfel stâne ajunge la circa 40.000 de euro.
Am vizitat această stână de câteva ori, pe parcursul edificării sale! Un proiect excelent, care vine în sprijinul producătorilor agricoli din zona Șieului. Exemplu de bune practici, de urmat și în alte zone ale județului nostru! Felicitări și mult succes în continuare d-nilor Iugan Emil și Cătinean Petre!
O asociere care va fi de succes. Emil Iugan şi Petru Cătinean sunt doi oameni implicați, duri şi căliți. Mult succes, oameni cu viziune!
Sper sa fie branza, branza. Sa nu ma mai trezesc acasa ca defapt casul de oaie este defapt branza de vaca sau iapa, nu cum vand tarancile cu naframa din piata decebal casul.