În mai multe sate din Bistriţa-Năsăud, în dimineaţa zilei de Paşti, copii, îmbrăcaţi în costume populare, merg din casă în casă să le ureze oamenilor sărbători fericite. Pentru efortul lor primesc în schimb ouă, ciocolată şi turtiţe colorate.
Copiii de pe Valea Bârgăului s-au trezit cu noaptea în cap, unii s-au îmbrăcat în costume populare, şi-au luat coşuleţele şi au pornit din casă în casă după ouă. De fapt, ele sunt recompensa pentru că le dau oamenilor vestea bună a învierii Domnului.
Obiceiul e vechi de sute de ani, dar are şi conotaţii moderne. Acum, copiii primesc şi ouă de ciocolată, iepuraşi şi turtă dulce. Localnicii se pregătesc în fiecare an să-i primească şi vopsesc în fiecare gospodărie între 80 şi 100 de ouă.
Originile „umblatului după ouă” sunt foarte vechi, din perioada precreştină când Anul Nou era sărbătorit primăvara. Oul, considerat prototipul seminţei, vopsit în culoarea sângelui viu, simbolul vitalităţii, al sănătăţii şi al regenerării, avea rol de mesager al începutului unui nou ciclu de viaţă şi al unui nou ciclu agrar. El era dăruit, purtând toate aceste semnificaţii, membrilor familiei şi apropiaţilor, mai ales copiilor, în multe comunităţi arhaice de pe cuprinsul Europei.
Simbolismul regenerator al oului roşu este transferat, în ziua de Paşti, copiilor – fiinţe pure, cei care asigură perpetuarea propriului neam şi a comunităţii în care s-au născut. Faptul că nu s-a pierdut obiceiul arată că neamul nostru e pe mâini bune.
Din acest obicei se mai păstrează ceva si in alte sate din județ, respectiv la biserica, în ziua de Pasti(NU PAȘTE) copiii primesc ouă.
Nu mai sant primitivi bargauani de Boboteaza erau primitivi!!!!
Să umbli noaptea pe un drum care nu e luminat de dragul unei tradiţii, să te coste asta viaţa, e prostie şi primitivism. Să-ţi îmbraci copilul în costum popular şi să-l însoţeşti la două-trei case ale rudelor e altă poveste. Explicaţia este pentru cei care nu fac încă deosebirea între zi şi noapte.