Şcolile profesionale, ocolite de elevi. Camelia Tabără: Bursa de 200 de lei nu e atractivă

Învăţământul profesional rămâne, în continuare, cenuşăreasa sistemului, iar cel dual s-a dovedit un adevărat eşec în Bistriţa-Năsăud. Doar o treime dintre absolvenţii de gimnaziu aleg singuri să înveţe o meserie, restul fiind repartizaţi ulterior pe locurile rămase libere. Dovada faptului că nu le place această formă de şcolarizare este că, după clasa a IX-a, deşi primesc bursă de 200 de lei lunar, 15% dintre elevi abandonează.

Inspectorul şcolar general Camelia Tabără a spus toate aceste lucruri într-o şedinţă de Colegiu prefectural având ca temă lipsa forţei de muncă de pe piaţa muncii din judeţ şi care s-a desfăşurat la sediul Camerei de Comerţ şi Industrie. Aici s-a discutat, printre altele, despre cum poate fi corelată oferta şcolii cu nevoile firmelor.

„Acţiuni concrete am putea face împreună în următoarele două luni după care orice discuţie e inutilă fiindcă a apărut ordinul de ministru şi croim proiecţia anului şcolar următor. Efectele deciziilor pe care le luăm se vor simţi în mediul economic peste trei ani. Am făcut câteva analize şi se poate vedea mai jos care sunt absolvenţii pe care îi trimitem efectiv în piaţa muncii, însemnând din 2017 aceste şcoli profesionale în sensul bun al cuvântului, care sunt absolvenţi de trei ani – s-a revenit la această formă după o pauză – în care ei efectiv trei ani învaţă, iar saltul calitativ este vizibil. Dacă în primul an, atunci când le-am implementat, a fost mai bine, am avut un recul în al doilea an. Sunt 458 de absolvenţi în 2018, dar nu avem niciun fel de control asupra inserţiei lor pe piaţa muncii. Mai mult, nu ştim dacă ei lucrează efectiv în calificarea în care s-au pregătit sau nu”, a spus inspectorul general Camelia Tabără.

Camelia Tabără a adăugat că, în situaţia în care se vor lua măsuri instituţionale comune, se poate schimba câte ceva: „Anul acesta s-a schimbat directorul de la Iproeb, şi chiar înainte ca elevii să obţină certificatele de absolvire, a venit la noi cumva mirat că este această problemă (a lipsei forţei de muncă – n.r.) atât de acută şi i-am recomandat să se ducă la ei fiindcă termină şi îşi obţin diploma şi se pare că a încheiat câteva contracte. Deci chiar cu paşi mici şi acţiuni concrete eu cred că se poate face câte ceva”.

Inspectorul general a mai spus că, din punctul său de vedere, esenţa problemei se află la punctul doi (din imaginea de mai sus -n.r.).

„Noi acolo am înglobat câte clase de liceu avem, începând de la a IX-a până la a XII-a. Cred că ar trebui să existe o formă foarte clară instituţională care să ne spună care e procentul. Acum avem filiera tehnologică cu 40% care înseamnă copii care fac patru ani de liceu, 75% îşi iau bacalaureatul însemnând şi zona teoreticului. Eu am făcut un studiu de caz pe o clasă. Au intrat 28 de copii la liceu, în clasa a XII-a au ajuns 14, 11 s-au înscris la bacalaureat şi doi l-au luat. Aici mi se pare că procentul este foarte mare. Din punctul nostru de vedere este foarte greu să îl schimbăm pentru că fiecare şcoală vine pentru anul viitor cu hotărârea Consiliului de Administraţie şi a Consiliului Local – şi aici cred că şi primăriile trebuie sensibilizate – din care reiese că îşi doresc asemenea clase de liceu şi nu de profesională. Începem două luni de luptă foarte strânsă, noi încercând să mutăm centrul de greutate spre clasele de profesională, dar acolo avem 20%. Dacă dintr-un asemenea for ni se spune să schimbăm ponderea, niciun fel de problemă, acum le proiectăm. Trebuie să facem analize serioase şi noi le facem pentru că, în demografia descendentă, oferta pentru anul şcolar următor va fi la nivel de clasa a IX-a, înglobând toate clasele, cu 5 clase mai puţin. Anul trecut am proiectat 105, iar anul acesta, pe generaţia existentă de clasa a VIII-a, nu putem proiecta decât o sută. Şi atunci trebuie să vedem dacă mai facem o filologie… O comandă a mediului economic cred că ar fi extrem de bună”, a spus Camelia Tabără.

În ce priveşte liceele vocaţionale, „extrem de scumpe” potrivit inspectorului general, acestea sunt alese doar de 10% dintre absolvenţii de gimnaziu: „Trebuie să vedem dacă sunt suficiente, trebuie mai multe, mai puţine, cu ce inserţie ulterioară. Singura care e în marja recomandată de către minister este filiera teoretică cu 30%, cu bacalaureatul luat în proporţie de peste 90%, aşa că aici ne putem atinge ţintele europene pentru inserţia pe învăţământ terţiar”.

După ce, de curând, a fost într-o inspecţie să vadă cum se desfăşoară lucrurile în şcolile care au început abia de anul acesta învăţământ profesional, Rodna şi Salva, Camelia Tabără a fost plăcut surprinsă să vadă că au fost recuperaţi aici copii care abandonaseră timpuriu şcoala, iar agenţii economici sunt interesaţi: „Se lucrează foarte bine. La Rodna, agentul economic îşi amenajează noi spaţii chiar pe standarde europene, locuri în care să poată să se facă practică. Salva a recuperat copii care stăteau acasă şi se dovedesc foarte buni meseriaşi. În acest an, avem 63 de copii absolvenţi de clasa a VIII-a care nu au intrat în învăţământul liceal, dar nici în şcoli profesionale. Calificări noi avem, dar nu putem vorbi în acest moment de alte calificări fiindcă nu putem oferta decât calificări autorizate. Dacă sunt intenţii să se diversifice aceste calificări, ele pot fi făcute doar pentru anul şcolar următor. Pentru învăţământul liceal avem 23 de calificări şi pentru cel profesional 14”.

Camelia Tabără a mai spus că, în ce priveşte învăţământul profesional, sunt probleme legate de mentalitate şi atitudine.

„Locurile din şcolile profesionale sunt ocupate pentru că aşa croim oferta, altfel ar fi cu mult mai prost. Doar 30% dintre locuri se ocupă de copii care vor să facă şcoala profesională şi să înveţe o meserie. La liceu, realizăm cifră de şcolarizare 95% şi aici în prima etapă 30%. Apoi, de voie, de nevoie, în etapa a III-a completăm locurile şi ne facem clasele, anul acesta cu patru clase mai puţin decât ne-am propus. Pe de altă parte, 15% dintre copiii care au început clasa a IX-a de profesională nu o termină. Din punctul meu de vedere, acea bursă profesională pe care noi o dăm, de 200 de lei, nu e atractivă. De asemenea, această temă mult vehiculată acum în spaţiul public, a învăţământului dual, nu este neapărat o soluţie. Cred că învăţământul dual trebuie să vină după o anumită acumulare calitativă şi cantitativă a celui profesional. Tot din inspecţii am văzut că foarte mulţi agenţi economici practică stimulente. Copiii care sunt foarte buni şi vor să înveţe au contracte de muncă, mai lucrează în vacanţe sau după-amiaza cei din anii II şi III. Deci într-o formă sau alta găsesc soluţii să îi recompenseze. Dar aşa cum e acum, să dai 200 de lei doar pentru prezenţă, nu e neapărat o motivaţie din moment ce 15% dintre ei au abandonat. Firmele nu au fost interesate de dual. Li se pare că e mult ca trei ani de zile să susţină o bursă de 200 de lei pe lună pentru fiecare copil ca în final să nu aibă garanţia că, în final, va fi angajatul lui, iar eu pot să înţeleg o asemenea abordare”, a mai spus Camelia Tabără.

Inspectorul general a spus că, în opinia sa, Camera de Comerţ şi Industrie poate pune la un loc interesul agentului economic şi cel al şcolii pentru a se putea corela oferta şcolii cu cerinţele de pe piaţa muncii.

Preşedintele Camerei de Comerţ şi Industrie, Vasile Bar, a spus la rândul lui că legea învăţământului dual este una proastă: „După ce agenţii economici au lecturat-o, au pus-o deoparte fiindcă nu au niciun fel de garanţii în ce priveşte investiţiile pe care trebuie să le facă. Noi chiar am făcut o propunere de modificare a legii care a fost transmisă ministrului Muncii. Nu ştiu dacă se va modifica. Atâta timp cât agentul economic nu va avea niciun fel de garanţii, el nu va aplica acest act normativ niciodată. Comelful, care are de 20 de ani o relaţie foarte bună cu Liceul Tehnologic, a pregătit 636 de copii în diverse meserii, iar azi mai are în fabrică 14. Tocmai din cauză că este această libertate a muncii au plecat în mare parte afară”