Primarul Ovidiu Crețu a spus că bugetul municipiului Bistrița pe anul 2020 va fi supus aprobării Consiliului Local în jurul datei de 13 februarie.
”Trebuie să spun că bugetul arată ceva mai bine decât anul trecut, dar nu suficient. Am arătat că Guvernul, în 2018 și 2019, a greșit prin acele modificări pe care le-a făcut și practic a luat banii de acolo de unde se produc, adică din marile orașe, și i-a repartizat unde a vrut. Nu este firesc, nu se întâmplă acest lucru nicăieri”, a declarat el într-o conferință de presă.
Ovidiu Crețu a menționat că baza investițiilor din acest an rămân fondurile europene. ”Am tras atenția Guvernului l-a întâlnirile pe care le-am avut cu Asociația Municipilor că ne aduce în situația de a nu putea funcționa, oraș reședință de județ. Au mai adaptat câte ceva, ne-au mai spus: poftim pomană, iar în acest an Guvernul a crescut cota care ne revine din TVA la 63% față de 60% cât a fost anul trecut și, mai important, suportă cheltuielile sociale cu asistenții, față de 0 cât a suportat Guvernul anul trecut. Deci este un ajutor, dar nu ajunge la veniturile bugetului din 2017 și mai în spate, care au fost bugete bune, municipiul și-a permis să funcționeze, să facă investiții din bani proprii, acesta este normalul. Acum nu ne mai permitem să facem investiții din bani proprii, trebuie să vedem ce a rămas și, bineînțeles, rămânem pe fonduri europene, baza investițiilor. Dar nu este acesta firescul”.
Primarul Bistriței a spus că principalele investiții care se vor derula în acest an sunt cele depuse pe fonduri europene și care ”vor schimba mobilitatea și fața generală a orașului”: ”Linia verde, Centrul intermodal de transport, Piste de biciclete”. ”Contractele de finanțare sunt semnate și suntem pe ultimii metri cu documentația pentru a scoate la licitație execuția. Toate aceste proiecte vor fi demarate în acest an”.
Centrul intermodal de transport nu-i decât o platforma de beton cocotata peste peroanele de tren si reprezintă o solutie complicată, costisitoare si inutilă cu atat mai mult cu cat activitatea feroviară in gara Bistrita este redusă la cateva trenuri de călători. Pe de alta parte nu se rezolva nici problema fluidizării circulatiei auto in zona garii. Dimpotriva, accesul pe platformă presupune construirea unor rampe care complică si mai mult circulatia, intrucat străzile din jurul gării sunt destul de inguste. De aceea, o solutie mai realista si posibil de realizat ar putea fi eliminarea tuturor liniilor secundare de manevra care ies din gara spre Unirea, astfel incat sa ramana doar linia principala care duce spre Bistrita Bargaului. Operatiunile de manevra feroviara ar putea fi mutate in partea de vest a garii prin construirea unui triaj intre pasarela veche si pasarela nouă. Dacă se muta si activitatea de transcontainer CFR din gara Bistrita, atunci platforma de beton devine absolut inutilă deoarece in locul ramas s-ar putea construi un sir de peroane pentru autogara, fara a mai fi nevoie de platforma suspendată. Astfel, gara Bistrita fiind cap de linie ar putea fi amenajata precum Gara de Nord din Bucuresti in care intră si ies doar trenurile de călători. Circulatia feroviară spre Bistrita Bargăului este extrem de redusă si prin urmare legatura intre strada Garii si Tarpiului s-ar putea realiza chiar si printr-o trecere la nivel.
Astfel, prin eliminarea liniilor de manevră s-ar putea deschide circulatia auto intre Strada Garii si Tarpiului prin trecere la nivel cu calea ferata peste o singura linie, la fel ca pe strada Cuza-Voda sau Ioan Slavici. De asemenea ar putea fi amenajata o trecere la nivel si in zona strazii Romană, ceea ce ar putea fluidiza si mai mult circulatia auto in zonă de o parte si de alta a căii ferate, fără a mai fi nevoie de platforma betonată.
Intradevăr Centrul intermodal de transport mai mult complică decât rezolvă problema fluentei circulatiei in zona gării si nu prea nu prea are rost o astfel de investitie inutilă. In schimb, atât Linia Verde de transport public cât si amenajarea pistelor de biciclete sunt investitii foarte necesare orasului Bistrita.
Totusi, in legatura cu Linia Verde de transport public intre Viişoara si Unirea, cu mijloace de transport în comun cu motor electric, hibrid sau cu normă de poluare redusă, este evident că traseul trebuie reconsiderat in sensul evitării centrului istoric al orasului, unde străzile sunt prea inguste si nu permit amenajarea unor benzi dedicate transportului public prevăzute cu alveole pentru statiile de autobuz. De aceea, de la Poșta veche traseul ar trebui deviat pe strada Gării până la bulevardul Republicii unde poate fi amenajate fără probleme benzi pentru Linia Verde de transport public, inclusiv statii de autobuz moderne de unde pasagerii pot ajunge usor in centru pe traseul pasajelor recent amenajate cu bani europeni. De asemenea din bulevardul Republicii traseul Liniei Verzi poate fi continuat in linie dreaptă pe strada 1 Decembrie si pe Calea Moldovei spre Unirea fără alte devieri .
Apoi, referitor la pistele de biciclete, Bistrița ar avea nevoie mai intâi de actualizarea Planului de Mobilitate Urbană Durabilă (PMUD) care este un document strategic de dezvoltare, complementar Planului Urbanistic General (PUG), având ca scop îmbunătăţirea accesibilităţii şi buna integrare a diferitelor moduri de mobilitate şi transport în oras. Această actualizare a PMUD este necesară in special pentru amenajarea pistelor de biciclete, ceea ce presupune o reconfigurare a retelei actuale de străzi. Astfel, mai multe străzi ar trebui să fie amenajate cu sens unic, pentru a face loc pistelor se biciclete si acolo unde se poate crearea unor locuri de parcare pe anumite portiuni ale strazilor. Pe de alta parte orasul Bistrița are avantajul de a fi de a fi străbătut pe lungime, de la un capăt la altul de râul cu acelasi nume. Prin urmare exista si posibilitatea amenajarii malurilor acestui curs de apa de la Unirea la Viisoara pentru a indeplini functiuni complexe. Una din cele mai importante amenajări ar putea fi o pistă de biciclete pe malul stâng al râului Bistrița.