Peste 1200 de persoane au decedat la nivel național din cauza noului coronavirus, însă doar cadavrele a 46 au fost analizate în scop științific de medicii legiști, a spus dr. Codrin Rebeleanu, șef lucrări la Universitatea de Medicină și Farmacie ”Iuliu Hațieganu” din Cluj-Napoca.
La ediția a XIX-a a Seminarului de Medicină și Teologie unde a prezentat lucrarea ”Autopsii ale decedaților în perioada pandemiei „Covid-19” – cazuri medico-legale sau anatomo-patologice?”, dr. Rebeleanu a menționat că Ordinul Ministerului Sănătății din 6 aprilie prevedea că, în cazurile spitalizate, în care se confirmă Covid-19 iar evoluția este urmată de deces, autopsia anatomopatologică a cadavrului ”nu mai este necesară, ci chiar de evitat din cauza riscului de transmitere a bolilor infecto-contagioase”.
În același document, se menționa că sunt permise autopsiile efectuate în scop științific cu respectarea măsurilor de protecție.
”Remarcăm o nuanță: autopsia anatomopatologică nu este necesară, este de evitat în cazurile cu Covid-19 confirmat. Nu e vorba de o interzicere a efectuării autopsiei, doar despre recunoașterea ideii că nu e neapărat necesară și recomandarea că ar fi de evitat. Ordinul Ministerului face doar recomandări, iar avizul ține de conducerea unității medicale respective. Privitor la probabila efectuare a autopsiilor la cazurile deja confirmate Covid-19, am identificat ca punct forte confirmarea diganosticului de deces ca fiind Covid sau infirmarea la o adică, dirijarea eventualei anchete epidemiologice care, în multe județe din câte știu eu este derulată de către polițiști. Nu știu cum ar putea fi. Probabil diferă de cea făcută de medici prin aceea că medicul nu te bate, ceva de genul acesta. Ca și puncte slabe, valoarea studiilor bănuiesc că nu poate fi extraordinmar de mare și, în plus, există studii făcute în Occident cu mijloace mai performante decât avem noi, cu laboratoare puse la punct și, până la urmă, dacă vrem să învățăm ceva putem învăța și din experiența altora”, a spus dr. Rebeleanu.
Medicul a mai spus: ”Dacă se făceau 1200 de autopsii sunt curios câte studii anatomopatologice pertinente rezultau din afacerea acesta. În lipsa echipamentului – mai ales la începutul declarării stării de urgență – riscul de contaminare al personalului după părerea mea reprezenta o posibilă amenințare. Să nu uităm de fenomenul Suceava pe care eu îl consider alături de fenomenul Colectiv ca fiind un eveniment santinelă care a arătat deficiențe de organizare fie a unei instituții, fie a sistemului. La Colectiv, greșeala a fost că România și-a supraapreciat capacitatea de a procesa respectivii pacienți. Dotarea cu echipamente de protecție în primele săptămâni ale stării de urgență a fost cel puțin neconformă cu situația. Autopsierea de rutină ar fi fost, după părerea mea, riscantă”.
În discuție a intervenit și profesorul Vasile Astărăstoae, la rândul lui medic legist: ”Eu nu înțeleg de ce era riscantă efectuarea necropsiei. Era mai puțin riscantă decât asistența medicală care s-a dat pentru că mortul nu respiră, știm calea de transmitere este aerogenă. În aceste condiții, cu un echipament minim de protecție nu era niciun pericol pentru cadrele medicale care efectuau necropsia, fie că era medico-legală, fie anatomoclinică. Treaba că nu aducea lucruri noi este falsă. Cu cât ai un număr mai mare de cazuri și folosești aceeași metodologie rezultatele sunt mai concludente. Chestiunea că noi nu facem că o să ne infectăm pare subțire. Dacă ești medic, te întrebi care e calea de transmisie, ce se întâmplă și cum te protejezi. Dacă luăm așa, orice medic nu se prezintă la un caz de urgență în pandemie că se poate infecta. El nu acordă asistență până nu i se acordă echipamentul? Nu e normal și deontologic. A te feri și a avea un halat, mască și mănuși sunt suficiente în cazul unei necropsii. La Suceava nu a fost chestiunea de echipament, ci de circuite și de măsurile care s-au luat de prevenție și de instruirea persoanlului medical. Din cauza lipsei de instrucție au apărut aceste cazuri. Nu mi se pare normal să nu faci necropsie într-o pandemie pentru a nu afla elemente noi. Au apărut elemente noi: persoane care nu trebuiau să fie ventilate și a făcut mai rău ventilația și alte lucruri. Mai ales când știi că testele PCR au o marjă de eroare de 30% fals negativ și fals pozitiv, iar tu când a murit să nu îi faci clar autopsia să îi stabilești cauza morții ca să stabilești prevalența, asta mi se pare absurd. Să dăm așadar cu Covid-ul și să-l îngropăm, să distrugem toate lucrurile personale, să sune membrii familiei care au vrut să îl însoțească, să-l aruncăm într-un sac este inuman și groaznic. Să-l îngropi așa că a fost un test pozitiv și nu știi care a fost cauza morții…. ”.
Profesorul Astărăstoae a spus că, potrivit informațiilșor sale, în scop științific, s-au făcut 45 de autopsii anatomo-patologice.
”La 1200 de decedați este irelevant. Acestea sunt datele pe care le-am obținut joi de la marele Institut Național de Sănătate Publică”, a spus Astărăstoae.
Dr. Codrin Rebeleanu a completat că s-a făcut și a 46-a, sâmbătă, la Bistrița.
Al XIX-lea Seminar Internațional de Medicină şi Teologie are tema: Provocări medicale, teologice, sociale și culturale, întâlnite în contextul marilor epidemii și a fost organizat de Arhiepiscopia Ortodoxă Română a Vadului, Feleacului şi Clujului, Facultatea de Teologie Ortodoxă UBB Cluj-Napoca, Asociația Medicală Română, filiala Bistrița-Năsăud, Centrul de Bioetică UBB Cluj-Napoca și Societatea Română de Bioetică la inițiativa prof. univ. dr. Mircea Gelu Buta.
Lucrările seminarului se desfășoară în sistem online. Lucrările înscrise vor fi publicate în volumul „Medicii și Biserica”.
Adaugă comentariu