Efectivele de vaci și cai au scăzut drastic în zona de munte. Ce ar trebui făcut să avem mâncare sănătoasă

Efectivele de animale au scăzut drastic în zona de munte a județului, localnicii din Sângeorz-Băi și Maieru, spre exemplu, având acum de aproape patru ori mai puține vaci ca în trecut și foarte puțini cai.

”În zona Sângeorz-Băi și Maieru, de la 3700 de bovine s-a ajuns la o mie, de la o mie de cai la 400. Este o diminuare extraordinară. Proprietarii nu mai sunt interesați de creșterea animalelor fiindcă beneficiile economice nu sunt suficiente ca să își poată ține copiii la școală și să poată duce o viață normală și atunci fiecare dintre ei a căutat soluții lucrând în alt domeniu”, a spus medicul veterinar Login Berende, care are un cabinet în această zonă.

În opinia lui, statul nu a făcut nimic să încurajeze țăranul să mai crească animale în gospodăria lui pentru că prețul pe care-l primește pentru animalele vii e foarte mic, iar pentru lapte, de asemenea.

”Dacă s-ar fi găsit o modalitate ca, de la cetățeni, să se preia direct animalele pentru a fi abatorizate, cu siguranță că lucrurile ar fi decurs altfel. În momentul de față însă câștigă intermediarii, sfârnarii, cei care cumpără animalele ieftin de la proprietar și le transportă la abator. Sunt reguli și restricții, dar comerțul este liber. Dacă s-ar fi găsit o modalitate prin care abatoarele să ia direct de la proprietar și să nu câștige intermediarii, cu siguranță proprietarii ar fi fost mult mai interesați de creșterea animalelor. Prețul laptelui e foarte scăzut. Asta e piața. Nu e o piață dezvoltată. Și fabricile de lapte sunt în dificultate și nu mai este nici certitudinea că se achiziționează lapte de cea mai bună calitate. Proprietarii, în momentul de față, cei care au animale puține, nu au posibilitatea să subziste numai din creșterea animalelor. Sperăm că se vor găsi pârghii prin care să fie stimulați și proprietarii cu mai puține animale, nu doar cei cu multe, pentru că acea fermă ar avea inerție. Marile ferme, dacă vin probleme economice, vor renunța la această afacere, pe când țăranul, care a avut acea mică gospodărie în orice condiții, de război, de calamități, el și-a continuat activitatea și a avut stabilitate”, a spus dr. Berende.

Medicul veterinar Petru Mureșan, care are un cabinet veterinar la Șintereag a completat: ”Am în Blăjenii de Jos o fermă de Angus, animale de carne, dar și cei de acolo țin animalele pentru că este subvenția. Când va dispărea subvenția la oi și la bovinele de carne, vor dispărea cu totul. Ei îngrașă animalele și vițeii și îi vând printr-o firmă de la Sibiu. Merg în abatoare din Austria, Germania, Italia. La noi nu prea se taie, abia de curând au apărut produse de vită de calitate, ei vând la export, dar sunt păcăliți și ei pentru că patronul de la Sibiu nu e român. Le spune să crească, oamenii îngrașă vițeii, iar când vin să-i ia le spun că nu au vrut așa de tânăr, sau nu așa de gras sau de slab și le taie din preț. Omul e forțat să vândă cu cât îi oferă, ceea ce nu este corect. Nu există cum am văzut în Franța sau Germania piețe, târguri, unde există licitații. Acolo se pune prețul corect și valoarea animalului este dată de calitatea lui genetică. La noi, degeaba vreau să cresc o vacă de calitate cu cantitate mare de lapte că la abatorizare are același preț ca un schelet ambulant”.

În opinia lui, statul român greșește că nu pune accent pe gospodăria țărănească. ”Noi avem o ocazie unică în Europa pentru că nimeni în Europa vestică nu mai are gospodăria asta cu una-două- trei vaci, cu 10 porci, cu 20 de găini, la ei sunt numai ferme mari. La noi, dacă ar fi încurajat micul producător cu puține animale dintr-o specie, hrănite cu porumb, cu fân, cu nutreț, ar produce mâncare bio, naturală, mai bună ca oricare. Decât să vindem porumbul cu un leu kilogramul, mai bine am vinde carnea sau laptele cu mult mai mult, însă pentru asta trebuie subvenții fiindcă altfel omul nu poate porni, nu se poate menține. Să fie ca în țările vestice: eu cresc porcul în curte, îmi dă abatorul 4 lei pe kilogram, dar tu, ca stat, îmi mai dai 4 lei. Atunci toată lumea ar crește să vândă cu 8 lei în final”.

Ideea este susținută de multă vreme și de Emil Iugan, președintele Forumului Montan din România – filiala Bistrița-Năsăud. În 2013, la o întâlnire cu ministrul Agriculturii de atunci, Daniel Constantin, el a spus: „În noul Programul Naţional de Dezvoltare Rurală nu se pomeneşte nimic de gospodăria ţărănească de munte de parcă ne e ruşine cu ea, deşi de acolo provenim. Am vrea ca în noul PNDR să se prevadă măsuri de dezvoltare a ceea ce înseamnă gospodăria de munte prin realizarea unor proiecte finanţate din fonduri europe pe baza unor proiecte realizate de autorităţile locale în cooperare cu asociaţiile crescătorilor de animale privind dezvoltarea infrastructuirii agricole”.