Cine și ce resurse exploatează în județ. Cu ce se alege statul

Andezit, dacit, marmură, nisip și pietriș. Acestea sunt, în principal, resursele pe care statul a fost de acord să le încredințeze spre exploatare firmelor din județ, dar și din Cluj sau Maramureș. Sunt cariere de piatră în Parcul Național Munții Rodnei, iar Someșul Mare este râul cel mai vitregit de nisip și pietriș.

Licențe de exploatare a resurselor minerale dețin:

• Romcim fosta CRH Ciment România SA licență pentru andezit industrial și de construcții și dacit la Poiana Ilvei – Măgura Sturzii și dacit industrial și de construcție în Tunel I Măgura Ilvei
• Valsecmar SRL Anieș – marmură de la Valea Secii (pe raza Parcului Național Munții Rodnei)
• Andezitul SA Măgura Ilvei – andezit industrial și de construcții de la Arșița, Măgura Ilvei
• Matcon SA – nisip și pietriș de la Cristeștii Ciceului (albia Someșului Mare – sit Natura 2000)
• Antrepriza de Construcții și Instalații Cluj – nisip și pietriș de la Bața
• Compania Națională a Metalelor Prețioase și Neferoase Remin SA – minereu polimetalic – Valea Blaznei – în aprobare
• Ineul Company SA Năsăud – nisip și pietriș de la Salva – în aprobare
• Hebe SA Sângeorz-Băi – ape minerale terapeutice de la Sângeorz-Băi – în aprobare

Permise de exploatare a resurselor minerale au următoarele companii

• Balastiera Mihăiești SRL Ciceu Mihăiești – 3 permise de exploatare a nisipului și pietrișului în diverse perimetre Uriu
• Bistrița Agregate SRL Bistrița – exploatarea dacitului în Tunel VII și Tunel IX și a nisipului și pietrișului, Braniștea
• Boboc Trans SRL Maramureș – permis de exploatare pentru exploatarea pietrișului din Someșul Mare
• CML.RO Beclean – permis de explotare a nisipului și pietrișului, Braniștea
• Dimex 2000 Company Rebrișoara – andezit Măgura Ilvei, gresie Pârâul Oltoi
• Eda Comtrans Import Export SRL Cluj-Napoca – nisip și pietriș, Bața
• Frasinul SRL Anieș- dacitul, Colopa, nisip și pietriș, Șirioara
• GDT Betoane Feldru SRL – nisip și pietriș, Florești
• Holz Stein Unic SRL Cușma – andezit, Sub Piatră
• Ilva Internațional Ilva Mare SRL – andezit, Între Pietre
• Îndemânarea Construct YND SRL – 3 permise pentru nisip și pietriș dintre care două la Braniștea, unul la Livezile
• Livadia Com SRL Chiuza – nisip și pietriș, Săsarm
• Log Silvania SRL Ilva Mare – andezit, La Stânca
• London Del Mix SRL Ciceu Giurgești – nisip și pietriș, Reteag
• Miron-Construct SRL Beclean – nisip și pietriș, Piatra
• Petromobex Impex SRL Măgura Ilvei – andezit, Turnuri Valea Ilvei
• Sicicora Sort SRL Bistrița – nisip și pietriș, La Căsoi
• Șoimul Bârgăului SRL Bistrița Bârgăului – andezit, Surduc

Resursele minerale situate pe teritoriul şi în subsolul ţării şi al platoului continental, în zona economică a României din Marea Neagră, fac obiectul exclusiv al proprietăţii publice şi aparţin statului român. Punerea lor în valoare prin activităţi miniere conduce la obligaţia titularilor de licenţe/permise, conform  art. 39. lit. t) din Legea minelor nr. 85/2003 “să achite taxele privind activitatea minieră şi redevenţa minieră în termenele stabilite de prezenta lege.”

Redevenţa minieră cuvenită bugetului de stat se stabileşte, la încheierea licenţei ori la eliberarea permisului de exploatare, după cum urmează:

• a) o cotă procentuală de 5% din valoarea producţiei miniere pentru minereuri feroase, neferoase, de aluminiu şi roci aluminifere, radioactive, pământuri rare şi disperse, pietre preţioase şi semipreţioase, produse reziduale miniere, roci bituminoase, ape minerale terapeutice, ape termominerale, ape geotermale şi gazele care le însoţesc, gaze necombustibile, nămoluri şi turbe terapeutice;
• b) o cotă procentuală de 4% din valoarea producţiei miniere pentru cărbuni;
• c) o cotă procentuală de 6% din valoarea producţiei miniere pentru metale nobile;
• d) echivalentul în lei a 0,875 euro, pe unitatea de producţie minieră, pentru substanţe nemetalifere;
• e) echivalentul în lei a 0,4375 euro, pe unitatea de producţie minieră, pentru roci magmatice, roci metamorfice, calcare industriale şi de construcţii, dolomită, gresie şi tufuri industriale;
• f) echivalentul în lei a 0,50 euro, pe unitatea de producţie minieră, pentru argile, marne, loess, nisip şi pietriş, nisip şi roci caolinoase;
• g) echivalentul în lei a 0,6875 euro pe unitatea de producţie minieră, pentru alabastru industrial, piatră ponce, sienite nefelinice, gips, cretă, nisip silicios, bentonită, nisip caolinos, ardezie şi diatomită;
• h) echivalentul în lei a 2,5 euro, pe unitatea de producţie minieră, pentru bazalt ornamental, dacit ornamental, andezit ornamental, riolit ornamental, granit ornamental şi granodiorit ornamental;
• i) echivalentul în lei a 3,125 euro, pe unitatea de producţie minieră, pentru alabastru ornamental, aragonit ornamental şi siliconite ornamentale;
• j) echivalentul în lei a 3,75 euro, pe unitatea de producţie minieră, pentru marmură, calcar ornamental, gresie ornamentală, travertin şi tufuri ornamentale;
• k) echivalentul în lei a 1,0 euro, pe unitatea de producţie minieră, pentru săruri haloide.

La inaugurarea Centrului Social de Zi de la Băile Figa, ministrul Finanţelor Marcel Boloș a anunțat că redevențele vor crește.

”Vor fi redevenţe care vor creşte şi de o mie de ori. E un lucru de bun simţ, sunt redevenţe rezultate din exploatarea resurselor minerale şi a hidrocarburilor. Nu este corect să aibă cifre de afaceri de ordinul miliardelor de lei cei care exploatează bogăţiile solului, profituri uriaşe şi redevenţele să fie infime, unele chiar batjocoritoare. Ca să nu spun ceea ce înseamnă terenul statului român: de pe 300 mii de hectare să încasezi la bugetul de stat 2,5 milioane lei. Este penibilul absurd. Vom avea parte de o reaşezare a redevenţelor, aşa cum este corect”, a spus Boloş.