Cum rezistă la Bistrița trei librării într-o perioadă cu tot mai puțini cumpărători de carte

Sărbătorim astăzi Ziua internațională a cititului cărților bucurându-ne că trăim într-un oraș care are trei librării. Într-o perioadă în care tot mai puțină lume cumpără cărți, ca să reziste pe piață, librarii își spun speranțele în tichete culturale și în prime de carieră didactică.

Cea mai veche librărie din oraș este Casa Cărții ”Nicolae Steinhardt”, a companiei Aletheia, care s-a văzut nevoită să închidă în ultimii ani alte două librării pe care le-a deținut în oraș: Librăria ”George Coșbuc” de pe centru și Librăria ”Radu Petrescu” din Piața Petru Rareș. Decizia nu a fost ușoară, spune prof. univ. Cornelia Macarie, manager, care a resimțit lovitura puternică pe care vânzările online din perioada pandemiei a dat-o librăriei tradiționale.

”Odată creată deprinderea oamenilor de a comanda online este foarte greu să și-o modifice, așa încât noi am primit o lovitură financiară. Când am închis Librăria George Coșbuc, aveam deja discuții cu rețele naționale de carte, nu voiam să renunțăm la specificul acelui spațiu și, în final, am încheiat o colaborare foarte bună cu Librăriile Humanitas cu care noi lucrăm în continuare în sensul că cumpărăm de la Humanitas, ne respectăm unii pe alții, sunt situații când noi primim mai repede anumite titluri chiar decât Librăria Humanitas. Relația este foarte bună și cred că am făcut o alegere potrivită când am semnat contractul cu ei. Parteneriatul nostru durează, de altfel, din anii 90. La Librăria Radu Petrescu, nici măcar un salariu nu putea fi acoperit din vânzarea de carte și de papetărie, ori acolo aveam trei angajați, au crescut costurile cu energia, încălzirea, iar ceea ce reușeam să facem în Casa Cărții ca profit se ducea în totalitate să susținem Librăria Radu Petrescu, aceasta fiind nerentabilă, așa încât am renunțat la ea. Am rămas cu Casa Cărții, mai glumim noi, cei rămași, că ne-am retras în munți și rezistăm eroic, ca în anii de început ai comunismului. Vânzarea de carte a scăzut foarte mult în principal din cauza online-ului”, ne-a spus Cornelia Macarie.

O gură de oxigen a venit din partea guvernanților care au luat diverse măsuri pentru susținerea vânzării de carte.

”Anul acesta a intrat în vigoare Ordonanța Guvernului prin care, de la 1 octombrie, cadrele didactice urmează să primească prime de carieră didactică în valoare de 1500 de lei net. Sigur că nu sunt obligate să folosească banii pentru achiziția de carte, își pot cumpăra echipamente IT, dar acolo intră și achiziția de carte și sperăm că vor veni spre noi să achiziționeze cartea. Suntem de mai mult timp în parteneriat pentru tichetele culturale, care au aceeași destinație. Din informațiile noastre, Teraplast a oferit angajaților aceste tichete culturale în valoare de 500 de lei și am văzut că au ajuns și la noi, iar oamenii au cumpărat carte. Mai avem speranță și în tichetele sociale pe care le primesc la început de an școlar părinții care au venituri mai mici și copii care sunt elevi. Și aici e vorba de 500 de lei, dar pot achiziționa cu ele și echipament sportiv și probabil că vor merge mai degrabă să cumpere îmbrăcăminte, rechizite și cred că la carte nu se mai ajunge, dar noi susținem vânzarea de carte cu vânzarea de papetărie, unde intră și rechizitele școlare”, a adăugat Cornelia Macarie.

Deși mai puțin, încă mai sunt oameni care merg în librării, răsfoiesc cărți și apoi decid ce să cumpere. Un impediment este acela că multe edituri înfoliază volumele, însă la Casa Cărții ”Nicolae Steinhardt” se desface câte un exemplar pentru ca să poată fi răsfoit. Sunt însă și edituri care vând cărți la ofertă, trei la preț de două.

”Cărțile nu s-au scumpit dacă ne raportăm la scumpirea alimentelor. În general cărțile nu sunt scumpe dacă e să comparăm cu alte produse, cum ar fi pachetul de țigări care 28 de lei. Poți să cumperi o carte la acest preț”, a mai spus Cornelia Macarie, potrivit căreia în general, din librării, se cumpără manualele de învățare IT, dicționarele, manuale de autodezvoltare.

Bistrița, orașul celor trei librării

”Sunt orașe care nu mai au nicio librărie. Studiile americane de piață vorbesc de o librărie la 80.000 de locuitori. Eu știu lucrul acesta din anii 90 când am făcut un curs cu lectori americani pe industria cărții. Noi aveam atunci vreo 10 librării în oraș și mi-am zis că stăm foarte bine față de americani. Iată că am ajuns acolo unde spuneau americanii. Nu au loc trei librării într-un oraș ca Bistrița, acesta este adevărul. Unii ar zice că ne-am adus concurența în casă, Librăriile Humanitas, dacă ne referim la ei, dar și la vecinii noștri (Librăriile Alexandria -n.r.) care rezistă de mulți ani eroic aici, în coasta noastră. Nu încap atâtea librării pentru că nu este cerere pentru trei societăți care vând carte. Nu e un război. Important este că sunt, iar cei care nu au abilități de a comanda pe internet pot veni să ia de aici. Relația umană într-o librărie fizică se menține. E un spațiu în care poți organiza evenimente, iar cititorii de carte pot cunoaște autori pe care îi știu doar de pe coperțile cărților. Acum poate că e la modă să comanzi din vârful patului, dar în timp probabil că va fi de bon ton să te duci într-o librărie fizică și să cumperi cărțile. De aceea rezistăm pentru credem că va reveni ideea librăriilor fizice”, a mai spus Cornelia Macarie.

Marcată la 6 septembrie, Ziua mondială a citirii cărților, cunoscută, de asemenea, și sub numele de Ziua Internațională pentru alfabetizare, a fost inițiată la Conferința mondială a miniștrilor educației privind eradicarea analfabetismului, desfășurată la Teheran, în perioada 8 – 19 septembrie 1965. În 1965, ziua de 6 septembrie a fost declarată de UNESCO Ziua internațională a cititului cărților. Obiectivul urmărit de către ONU e de a evidenția importanța alfabetizării și educării societății.