34 de ani de la Revoluție. Eroii-martiri, comemorați la Bistrița

De Ziua Victoriei Revoluției Române și a Libertății și Ziua Memoriei Victimelor Comunismului în România, la 34 de ani de la evenimentele din decembrie 1989, la Monumentul Revoluției din Piața Petru Rareș, aflat în fața Palatului Administrativ din Bistrița, a avut loc un ceremonial militar-religios la care au luat parte oficialități și reprezentanți ai asociației de revoluționari ”22 Decembrie 1989”.

După acordarea onorului militar și intonarea Imnului Național, a fost oficiată o slujbă de pomenire a eroilor-martiri și au fost depuse coroane de flori la Monumentul Revoluției. Ceremonia s-a încheiat cu defilarea detașamentului de onoare.

În discursul său, primarul Ioan Turc a spus că nostalgia unora pentru stabilitatea din comunism este o realitate, dar că acea perioadă a însemnat și altceva. ”Comemorăm 34 de ani de la evenimentele din decembrie 1989. În primul rând, îi omagiem pe toți cei care au luptat și s-au jertfit de-a lungul perioadei comuniste, în vremurile grele, pentru ca această țară să devină mai bună, mai dreaptă. În al doilea rând, ne gândim mai profund la momentul 1989, ne gândim de unde am plecat și de ce au fost necesare atât de multe sacrificii pentru ca astăzi să putem spune că da, România este într-o stare cu mult mai bună. Știu, sunt români care încă sunt nostalgici după regimul comunist și nu o spun ca și blam, este o realitate, pentru că asimilează regimul comunist cu un fel de stabilitate, economică în primul rând. Ne aducem aminte că atunci un absolvent primea un loc de muncă, un apartament, dar regimul comunist a însemnat și altceva: o cenzură puternică, noi românii nu aveam dreptul să călătorim în afara granițelor țării, numai în statele comuniste iar în ultima perioadă foarte greu și acolo, drepturile politice și civile erau fie ignorate fie încălcate grosolan, penuria de alimente, de medicamente, de combustibil, frigul și întunericul din casele românilor erau o realitate”.

Primarul Bistriței a vorbit și despre drumul parcurs de România în cei 34 de ani și despre ceea ce ar trebui făcut în viitor pentru ca țara noastră să se dezvolte. ”Cu toate poticnelile, împotriva tuturor sincopelor, am făcut pași importanți. Suntem țară membră NATO și a Uniunii Europene, NATO înseamnă pentru România siguranță, securitate, Uniunea Europeană înseamnă pentru România o viață mai bună. Ce trebuie să facem în continuare? Pe lângă tot ceea ce este necesar pentru ca progresul economic și securitatea țării să fie asigurate, cred că avem obligația de a ne prezerva identitatea națională în convergență cu valorile Uniunii Europene. Valorile sunt importante, și mă refer în primul rând la oamenii publici, onoarea nu poate fi ignorată, nu avem dreptul să folosim orice fel de metode pentru a ne atinge scopurile, și un lucru extrem de important: putem fi adversari și competitori politici, dar dușmani niciodată”.

Prefectul Teofil Cioarbă a dat citire mesajului premierului, iar președintele Asociației ”22 Decembrie 1989”, George Avram, a rememorat evenimentele din decembrie 1989, precizând că Bistrița a fost al 5-lea oraș care s-a alăturat Revoluției începute la Timișoara.

Protestele, luptele de stradă şi demonstraţiile din decembrie 1989 au dus la sfârşitul regimului comunist în România. Bistriţa s-a numărat printre ultimele oraşe în care Nicolae şi Elena Ceauşescu au efectuat vizite de lucru. În 16 octombrie, cei doi au participat la un miting popular care a avut loc în faţa Comitetului Judeţean de Partid. ”Tovarășul” a rostit atunci celebra profeție care avea să fie infirmată în scurt timp: ”România se va întoarce la capitalism doar atunci când va face plopul pere şi răchita micşunele, dar nici măcar atunci!”. În 22 decembrie, la Bistriţa, coloane de muncitori din zona industrială au mărşăluit până în faţa actualului Palat Administrativ, unde s-au strâns mii de oameni. Liderii demonstranţilor au urcat în balcon şi au adresat, prin portavoce, discursuri mulţimii strânse în stradă. Din fericire, la Bistriţa nu s-a tras şi nu au existat victime. Au murit însă bistriţeni în alte oraşe, unde manifestaţiile au fost înăbuşite în sânge. Tinerii Cristian Remus Bucur şi Ioan Sabău şi-au pierdut viaţa în timpul confruntărilor dintre forţele de represiune şi manifestanţi, primul la Bucureşti, unde era student al Academiei Tehnice Militare, cel de-al doilea la Cluj-Napoca, unde urma facultatea. Leontina Bânciu, născută în Borleasa, comuna Târlișua, a murit la Timişoara, în 17 decembrie, împuşcată în masacrul de la Podul Decebal. Cristian Remus Bucur este înmormântat în Cimitirul Eroilor din Bistrița, iar Ioan Sabău în localitatea Brăteni, comuna Sânmihaiu de Câmpie.