Băile improvizate în aria protejată Masivul de sare de la Sărățel, în special în zona unde se modifică regimul de scurgere naturală a apei, afectează speciile de interes comunitar, mai ales pe cele exclusiv acvatice și speciile de amfibieni care au habitatul fragmentat, degradat prin diversele intervenții, creșterea turbidității apei și prezența oamenilor.
Cel puțin aceasta este concluzia care rezultă din Planul de management al Rezervației Naturale de interes național RONPA0219 Masivul de Sare de la Sărățel, realizat în cadrul unui proiect finanțat cu bani europeni beneficiare fiind Agenția pentru Protecția Mediului Bistrița-Năsăud și Agenția Națională pentru Arii Naturale Protejate.
Conform documentului, Masivul de Sare de la Sărățel se întinde pe 18.3 ha și are mai mulți proprietari: municipiul Bistrița – 2,9 ha, comuna Mărișelu – 7,54 ha și comuna Șieu Măgheruș – 7,86 ha.
În prezent, în aria protejată sunt făcute diverse amenajări cu caracter improvizat, destinate băilor de nămol, care implică modificarea regimului de scurgere naturală a apei, acestea fiind cele mai agresive intervenții în zonă care determină degradarea habitatului.
”Aria protejată este utilizată în mod improvizat pentru băi de nămol. La limita ariei protejate este improvizată o parcare, autoturismele fiind o sursă de poluare proporțională cu numărul acestora și perioada de staționare. Cursul apei este blocat, creându-se o zonă destinată spălării după terminarea băii cu nămol. Frecventarea zonelor de mal de către un număr relativ ridicat de persoane, determină degradarea habitatului pentru speciile de plante protejate. Sunt afectate toate speciile de interes comunitar, dar mai ales cele exclusiv acvatice și speciile de amfibieni, care au habitatul fragmentat, degradat prin diversele intervenții și creșterea turbidității apei și deranjat de prezența oamenilor”, se arată în document.
Ce specii sunt protejate la Sărățel
La Sărățel este protejată specia Bombina variegata, buhaiul de baltă cu burtă galbenă, dar în cursul studiilor pentru elaborarea planului de management, au fost identificate și alte specii de interes conservativ: Bufo bufo (broasca râioasă brună), Coronella austriaca (șarpele de alun), Emys orbicularis (broasca-țestoasă europeană de baltă), Hyla cf. arborea (brotăcelul), Lacerta agilis (șopârla de câmp), Natrix natrix (șarpele de casă), Pelophylax kl. esculentus (broasca mică de lac), Pelophylax ridibundus (broasca mare de lac), Rana dalmatina (broasca roșie de pădure) și Triturus cristatus (tritonul cu crastă).
Ce amenajări se pot face în Masivul de sare de la Sărățel
Specialiștii care au studiat aria protejată dau undă verde unor activități turistice, sportive, recreative, însă în baza unor reguli de vizitare: prin spații delimitate pentru acces, de dorit prin amenajarea unor poteci suspendate pentru vizitarea rezervației, și amenajarea unor locuri destinate băilor de nămol în vederea limitării accesului în zonele sensibile ale rezervației.
Vor putea fi însă amenajate și spații destinate pescuitului de agrement, cu locuri de campare, adăposturi, toalete și puncte de colectare a deșeurilor. Pentru stabilirea exactă a locațiilor potecilor suspendate, număr, lungimi și pentru amenajarea locurilor destinate băilor de nămol va trebui făcut însă un studiu de fezabilitate.
În aria protejată, mai sunt și unele specii de plante de interes comunitar: brâncă (Salicornia herbacea), lobodă de grădină (Atriplex patula), sică (Limonium gmelinii), bălănică (Puccinellia distans) și stuf (Phragmites communis) care de asemenea trebuie protejate.
Rezervația Naturală Masivul de sare de la Sărățel a fost declarată arie protejată prin Hotărârea de Guvern Nr. 2151 din 30 noiembrie 2004 publicată în Monitorul Oficial al României, Nr. 38 din 12 ianuarie 2005.
Planul de management reprezintă documentul oficial al unui proces de management continuu, capabil să asigure gospodărirea eficientă și adaptativă a ariilor naturale protejate pentru care a fost elaborat.
Adaugă comentariu