Din cantitatea totală de deșeuri colectată selectiv în județul Bistrița-Năsăud – plastic, metal, hârtie și sticlă – mai puțin de un sfert poate fi valorificată, a constatat Comisariatul Județean al Gărzii de Mediu Bistrița-Năsăud în urma unui control tematic.
”Nu a fost atins la nivelul județului un nivel de pregătire pentru reutilizare și reciclare de minim 50% din masa totală generată, minim pentru deșeurile de hârtie, metal, plastic și sticlă provenite din deșeurile menajere sau, după caz, din alte surse. Procentul atins la nivelul județului pentru anul 2024 a fost de 25,35%, cu mențiunea că e totuși un progres având în vedere că acum doi ani nivelul de pregătire era de 5-6%”, a declarat comisarul șef Grațian Morariu.
Din cantitatea de deșeuri colectată selectiv la nivelul județului doar 18-20% poate fi valorificată, restul fiind depozitată definitiv.
Realizarea unui procent mic pentru atingera țintei de reciclare respectiv de 25,35% conduce la un procent mic de deviere de la depozitare – 26,86% – și la un procent mare de depozitare fără tratare, de 83,61%, ceea ce duce la costuri mari pentru depozitare, suportate de UAT-uri și de asemenea la atingerea capacității maxime de stocare a deșeurilor în CMID Tărpiu într-un timp mai scurt.
”Cu PET-urile din plastic, problema e rezolvată cel puțin prin sistemul SGR. Este într-adevăr o lipsă de cultură a populației pe linia aceasta de reciclare unde trebuie lucrat mult. Din o sută de tone de deșeuri colectate selectiv în semiîngropate sau la populație acasă, maxim 20% pot fi reciclate, valorificate. Restul sunt deșeuri normale care se duc și se pozitează la Tărpiu. Aici e una dintre problemele cele mai mari. Eu am înțeles că UAT-urile au lăsat mai la spate problemele de mediu, dar la nivel european și mondial se pune tot mai stringent problema recuperării, iar primarii ar trebui să își îndrepte mai mult atenția asupra acestui aspect. Din punctul meu de vedere e complicat să convingi lumea altfel decât prin aplicarea unor sancțiuni. Ar trebui aplicate de către primari. În afară de orașe, nu am prea auzit să se dea sancțiuni la nivelul comunelor de către UAT. În orașe, unde e Poliție Locală se vede puțin diferența”, a spus Grațian Morariu.
El a adăugat că neimplemetarea instrumentului Plătește pentru cât arunci conduce la costuri mari pentru UAT-uri care sunt obligate să achite diferența neîncasată de la populație și agenți economici pentru taxa de salubrizare.
Adaugă comentariu