Un grup format din cinci persoane a coborât, pentru prima dată legal și organizat, în fascinantul labirint subteran al uneia dintre cele mai spectaculoase peșteri din România: Izvorul Tăușoarelor, acesta fiind ”primul exercițiu oficial de speoturism din istoria de aproape un secol a peșterii”, potrivit custodelui peșterii, pr. Crin-Triandafil Theodorescu.
A fost posibil acest lucru în baza autorizației nr. 29/23.02.2026 a Comisiei Patrimoniului Speologic, necesară întrucât această peșteră nu este deschisă, oficial, vizitatorilor, doar specialiștilor care o studiază.
”Nu e o formă de turism pentru toată lumea, se numește speoturism, se face cu casca în cap, cu mănuși și salopete speo, cu cizme în picioare, în regim aventuros și solicitant fizic. Dar e o portiță care s-a deschis. Pentru prima dată în istoria de un secol a acestei peșteri, un grup oficial de turiști a pătruns în minunea de dedesubt. Legal, ecologic, supravegheați până la absurd de ochiul meu îndrăgostit de peșteră. Mi s-a luat de pe suflet ceva din bolovanul ăla pe care l-a crescut vorba grea a țăranului”, a scris pe Facebook pr. Crin-Triandafil Theodorescu.
El reamintește că, atunci când a preluat peștera în custodie, aceasta nu avea porți, galeriile din zona vestibulară erau pline de deșeuri, era grafitti pe pereți, scările de lemn erau precare sau distruse, corzile deteriorate, amarajele pe pitoane ruginite în fisuri nesigure, nici o singură scară de metal, câteva din lemn putrezit. Mai mult decât atât, liliecii erau uciși cu pietre de ”tiranii de mediu”, fauna cavernicolă (endemisme, ființe unice pe planetă) călcată înconștient în picioare.
”M-am pus pe treabă. Am obținut finanțarea și autorizațiile pentru închiderea portalului de intrare, instalând porți pentru protecție dublă. O dată a turiștilor inconștienți care pătrundeau în subteran, punându-și viața în pericol (doar duhul bun al Domnului a evitat accidente mortale în acele timpuri), apoi protejarea liliecilor, a patrimoniului speologic abiotic de vandalii de mediu și jefuitorii de comori mai mult sau mai puțin închipuite. Am demarat, în colaborare cu Consiliul Județean Bistrița-Năsăud, un proiect pe fonduri europene POS Mediu, desfășurat de Complexul Muzeal Bistrița-Năsăud.
Rezultate: primul plan de management aprobat prin ordin de ministru din județul Bistrița-Năsăud la nivel de arii naturale protejate. Specialiști de elită în speologie și toate domeniile conexe, studii științifice sobre și exacte despre tot ce mișcă și nu mișcă în peștera asta și deasupra ei. Regulament reglat realității din teren și de sub teren. Liste faunistice, abiotice, hărți topografice făcute cu laser și softuri sofisticate.
Plan de intervenție de salvare din peșteră în caz de acccident, exerciții periodice cu structuri ale statului și județului (ISU, poliție, servicii de voluntariat, salvamont-salvaspeo, etc.). Echipări permanente pentru evacuarea victimei (care reduc la jumătate timpul de intervenție)”, a scris Crin-Triandafil Theodorescu.
Ca unul care cunoaște cel mai bine peștera, el spune că trebuie rezolvată ”o ultimă chestiune”, la care visează de zece ani: deschiderea unei părți din peșteră pentru turismul de masă întrucât patru mari UAT-uri ar beneficia direct de acest lucru: Rebrișoara, Parva, Telciu și Năsăud.
”După decenii de discuții și cântăriri de date, majoritatea comunității științifice acceptă că se poate deschide o parte infimă din peșteră pentru turism. Am găsit și locul. Sala Muntelui, un trei la sută din peșteră, înaltă, enormă, impresionantă, aproape de suprafață, accesibilă direct de la suprafață printr-o escavație de tip minier. Care se poate izola de restul peșterii. Restul peșterii să rămână științei. Acolo se întâmplă lucruri uluitoare. Iar în sala aceasta să permitem accesul turiștilor. Să-i educăm ecologic, să le explicăm, să-i impresionăm și să-i scoatem de sub pământ mai respectuoși cu natura și cu minunea de-acolo. Deasupra, o infrastructură turistică inteligent concepută, care să conțină, pe lângă cele necesare turismului, o structură dedicată cercetătorilor științifici, documentariștilor și studenților în practică. Să facem o casă a științei speologice la Tăușoare. Cu dormitoare, băi cu dușuri calde și un laborator primar pentru studii. În felul acesta cred, cred că toată lumea ar fi fericită”, a scris el, menționând că primele discuții pe această temă au loc astăzi.
Adaugă comentariu