Spitalul Clinic Județean de Urgență Bistrița continuă dezvoltarea programului de chirurgie robotică inițiat început la finalul anului 2024, atingând până în prezent un volum de peste 135 de intervenții realizate de echipa de urologie, dintre care 85 au fost prostatectomii radicale pentru cancer de prostată localizat.
Dr. Răzvan Couți a declarat că unitatea medicală se află într-o etapă de consolidare și expansiune a programului, inclusiv prin accesul la noile generații de sisteme robotice: ”La Bistrița o să avem probabil printre primii roboți cu simț tactil și vom avea ocazia, printre primii din Europa, în circa două luni, să prezentăm generația a 5-a de roboți Da Vinci.”
Potrivit acestuia, chirurgia robotică urologică are cea mai mare adresabilitate în tratamentul cancerului de prostată, datorită particularităților anatomice ale zonei: ”Această chirurgie se desfășoară într-un spațiu închis în care adună atât nervi, cât și tract digestiv, tract urinar, iar o operație care nu are succes poate avea un impact asupra vieții pacientului fantastică, de la disfuncție erectilă până la recidivă tumorală.”
Medicul a subliniat, la Zilele Spitalului Clinic Județean de Urgență Bistrița, importanța rezultatelor funcționale pentru pacient, în special continența urinară: ”Cel mai tare îl va deranja o incontinență urinară: faptul că va fi pe viață cu sondă. Aici vine să ne ajute chirurgia robotică.”
În cadrul programului, din cele 85 de prostatectomii radicale, 32 au fost realizate prin tehnica nerve-sparing, unilateral sau bilateral, procedură care vizează prezervarea fasciculelor neurovasculare din vecinătatea prostatei. ”Nu ne dorim sub nicio formă să lăsăm boală în om fiindcă cel mai neplăcut moment este când după un an, un an și jumătate, ai recidivă biochimică și e neplăcut să vii să-i spui că trebuie să facă radioterapie.”
Referitor la rezultatele funcționale, dr. Couți a spus că datele preliminare sunt foarte bune: ”Datele din literatură ne spun că există o rată de incontinență între 10 și 15%. Noi avem un procent de 98%, adică un pacient incontinent la 6 luni din tot lotul nostru. Deocamdată ne bucurăm de o rată extraordinar de bună, dar încă nu avem un eșantion reprezentativ.”
În ceea ce privește funcția sexuală postoperatorie, medicul a menționat că ”dintre pacienții cărora le-am oferit nerve-sparing uni sau bilateral avem, din lotul de 32, până la 80% care au redobândit funcția sexuală până la un an, dar absolut toți au avut nevoie de medicație pentru a putea întreține un act sexual de calitate.”
Dr. Couți a explicat și rolul PSA în diagnosticul cancerului de prostată: ”Când suspectăm un cancer de prostată, discutăm de un PSA mai mare de 4. Când PSA e mai mare de 10 crește probabilitatea ca pacientul să aibă metastaze la distanță. Dacă după 49 de ani ne-am face PSA în fiecare an și am fi foarte conștiincioși, dacă ar ajunge pacientul să fie diagnosticat cu adenocarcinom prostatic am putea să facem nerve-sparing la toți pacienții, dar până în 40% operăm cazuri diagnosticate de la PSA sunt de la 9 în sus. Avem un lot de pacienți cu PSA peste 30 cu cancer de prostată localizat imagistic care intraoperator am constata că a invadat atât vezicula semilaă, cât și zone din vezica urinară. Noi am operat, am scos cancerul, iar pacienții, majoritatea din acest lot au recidivă biochimă la 8 luni distanță. O parte dintre ei au terminat și radioterapia și suntem în zona de 0,00 a PSA și încă continenți pentru că, la un moment dat, pacientul trebuie să aleagă între radioterapie și chirurgie”.
În privința tratamentului, medicul a atras atenția asupra alegerii între chirurgie și radioterapie: ”Chirurgia îl poate lăsa cu un grad de incontinență care se poate remedia, dar radioterapia are efecte secundare care se instalează în timp și sunt ireversibile. Radioterapie după chirurgie se poate, dar chirurgie după radioterapie este un carnagiu și se numește prostatectomie de salvare.”
Dr. Răzvan Couți a mai afirmat că chirurgia robotică a devenit standardul modern: ”Astăzi discutăm de gold standard chirurgia robotică pentru că vezi mai bine, poți diseca mai bine, poți anastomoza mai bine.”
În ceea ce privește eficiența programului, spitalul raportează spitalizare redusă, de regulă de o zi, și o presiune scăzută pe secțiile de terapie intensivă.
”La Bistrița oferim pentru cancerul de prostată doar varianta robotică”, a mai precizat medicul, adăugând că programul a atras medici tineri și contribuie la dezvoltarea echipelor multidisciplinare.
Pentru următorii ani, unitatea își propune extinderea capacității: ”La un an de la debut suntem o instituție cu volum moderat. Important este să opereze nu doar urologia, ci și chirurgia toracică, și chirurgia, și ginecologia. Pentru 2026–2027 ne propunem 100–150 de prostatectomii pe an, cazuri pe care le avem deja pe listele de așteptare”.
Studiile arată că orice spital care a dezvoltat un program de chirurgie robotică a atras doctori tineri care doreau fie să se pregătească, fie să performeze în acest domeniu.
”La Bistrița, avem un program de chirurgie robotică printre cele mai de succes din țară. Ne dorim să ne mărim flota de sisteme ca să putem răspunde cerințelor din regiunea în care ne aflăm”, a conchis medicul Răzvan Couți.
Adaugă comentariu