Consumul zilnic de tutun și țigări electronice, consumul excesiv de alcool, jocurile de noroc și utilizarea rețelelor sociale ocupă timpul și viața multor elevi din Bistrița-Năsăud, potrivit celei mai recente cercetări privind stilul de viață al adolescenților din județ.
Cercetarea face parte din proiectul comunitar ”Împreună – Modulul de prevenție REBOUND”, derulat de Asociația ”Grigore Moisil” Bistrița și destinat adolescenților și tinerilor din județ. Proiectul urmărește prevenirea comportamentelor cu risc și dezvoltarea rezilienței, a gândirii critice, a capacității de luare a deciziilor și de solicitare a ajutorului.
Inițiativa reunește peste 200 de actori comunitari și specialiști din domeniile educației, sănătății, cercetării și societății civile și combină cercetarea sociologică, educația preventivă, dezvoltarea competențelor de viață și producția cinematografică.
Până în prezent, proiectul a trecut de la etapa de cercetare și adaptare metodologică la intervenția directă în comunitate.
Cele două cercetări sociologice realizate în 2024 și 2026 au fost coordonate de dr. Eugen Hriscu, medic psihiatru și psihoterapeut specializat în prevenirea și tratarea adicțiilor, și Ovidiu Puiu, doctorand în cadrul Facultății de Științe Politice, Administrative și ale Comunicării a Universității ”Babeș-Bolyai”, sub coordonarea prof. univ. dr. Felicia Cornelia Macarie.
În total, cele două cercetări au cumulat 2.995 de răspunsuri valide.
Pe baza datelor obținute și a transferului de expertiză realizat împreună cu FINDER Akademie Berlin, modulul de prevenție REBOUND a fost adaptat specificului local și transformat într-un curriculum care include întâlniri interactive, scurtmetraje, discuții ghidate, exerciții de grup, reflecție și activități de tip ”fact check”.
Prima serie a modulului a fost finalizată de 234 de elevi, iar în martie 2026 alți 130 de elevi din șase unități de învățământ au început programul. În paralel, au fost formați 15 facilitatori voluntari și au fost realizate trei scurtmetraje educaționale.
Consumul de tutun și alcool, în creștere
Cea de-a doua cercetare privind stilul de viață al adolescenților din Bistrița-Năsăud a fost realizată în anul școlar 2025–2026, pe un eșantion de 1.365 de elevi din învățământul liceal și profesional, cu o marjă de eroare de ±2,5%, la un nivel de încredere de 95%.
Compararea rezultatelor cu ediția precedentă arată creșteri în cazul mai multor comportamente cu potențial de adicție.
23% dintre elevi declară că fumează zilnic, față de 17% în cercetarea anterioară. În același timp, utilizarea zilnică a țigărilor electronice și a dispozitivelor similare a crescut de la 8% la 19%.
Și consumul de alcool indică o creștere. 41% dintre respondenți afirmă că, în ultimele șase luni, au avut cel puțin un episod în care au băut suficient de mult pentru a se simți intoxicați sau beți, față de 34% în ediția precedentă.
Participarea la pariuri sau alte forme de jocuri de noroc în ultimele 12 luni a crescut de la 19% la 22%.
În rândul elevilor care au pariat apar și indicatori asociați unui comportament problematic. 25% spun că au simțit nevoia de a paria sume tot mai mari, iar 19% declară că au mințit sau au ascuns față de persoane apropiate câți bani au folosit pentru pariuri.
Tinerii, sub presiunea consumului de droguri
În ceea ce privește drogurile, consumul autodeclarat rămâne redus pentru majoritatea substanțelor, însă contactul indirect cu fenomenul este mai extins.
37,9% dintre elevi cunosc cel puțin o persoană care a consumat canabis, iar 13,2% declară că li s-a oferit canabis cel puțin o dată în ultimul an.
Aproximativ jumătate dintre respondenți consideră că tinerii sunt supuși unei presiuni sociale de a consuma droguri, în timp ce doar aproximativ unul din zece afirmă că a resimțit personal o asemenea presiune.
O generație nefericită, dependentă de rețele sociale
Cercetarea atrage atenția și asupra stării emoționale a adolescenților. 50,3% dintre elevi afirmă că în ultima săptămână au fost afectați destul de mult sau foarte mult de îngrijorări legate de diferite aspecte ale vieții. De asemenea, 41,5% spun că au fost afectați de stări de nefericire, tristețe sau depresie, iar 37,9% de tensiune sau încordare.
Cercetarea din 2026 a analizat distinct și consumul de produse digitale și comportamentele asociate acestuia.
73,2% dintre elevi utilizează rețelele sociale în fiecare zi, iar în zilele fără școală, 66,9% petrec cel puțin patru ore pe platforme precum Instagram, WhatsApp, Facebook, TikTok sau Snapchat.
Aproape jumătate dintre respondenți, respectiv 49,4%, consideră că petrec prea mult timp pe rețelele sociale. Totodată, 23,5% afirmă că se simt nervoși sau deprimați atunci când nu pot accesa aceste aplicații.
Și jocurile video sunt asociate cu cheltuieli financiare. 16% dintre elevi au cumpărat cu bani reali elemente din jocuri în ultimele 30 de zile, 35% declară că într-o lună obișnuită cheltuiesc bani în joc, iar 4% ajung la sume de peste 300 de lei lunar.
Pe cine se bazează tinerii
Datele cercetării indică și existența unor factori de protecție. 83% dintre elevi spun că au cel puțin un prieten în care pot avea încredere, iar 88% se simt foarte sau destul de în siguranță în zona în care locuiesc.
Familia rămâne principala resursă de sprijin. Peste 90% dintre respondenți afirmă că părinții știu, de regulă, unde se află și cu cine își petrec timpul liber.
”Există însă și vești bune. 83% dintre elevi spun că au cel puțin un prieten în care pot avea încredere, iar 88% se simt foarte sau destul de în siguranță în zona în care locuiesc.
Familia rămâne principala resursă de sprijin, iar peste 90% dintre respondenți afirmă că părinții știu, de regulă, unde se află și cu cine își petrec timpul liber. Aceste relații reprezintă un important factor de protecție, dar datele arată că sprijinul familiei și al prietenilor, deși esențial, nu este suficient în sine”, a transmis Ovidiu Puiu, doctorand în cadrul Facultății de Științe Politice, Administrative și ale Comunicării a Universității Babeș-Bolyai.
Potrivit acestuia, adolescenții au nevoie și de adulți pregătiți, servicii accesibile și programe de prevenție care să îi ajute să înțeleagă riscurile, să ia decizii informate și să ceară ajutor la timp.
Programul REBOUND își propune să răspundă acestor nevoi, completând resursele naturale de sprijin ale tinerilor cu un modul care îmbină educația, prevenția și sprijinul comunitar.
Proiectul este realizat cu sprijinul partenerilor FINDER Akademie Berlin, Centrul Județean de Resurse și Asistență Educațională Bistrița-Năsăud, Inspectoratul Școlar Județean, Spitalul Clinic Județean de Urgență Bistrița-Năsăud – prin Centrul de Sănătate Mintală pentru Prevenirea și Tratamentul Adicțiilor, Direcția de Sănătate Publică, OAMGMAMR – Filiala Bistrița-Năsăud, Departamentul de Administrație și Management Public al FSPAC – Universitatea Babeș-Bolyai, extensia Bistrița, Asociația Metamorfoze și Media Colada.
Dr. Eugen Hriscu, medic psihiatru și psihoterapeut specializat în prevenirea și tratarea adicțiilor, asigură consilierea științifică și metodologică.
Activitatea de cercetare a fost realizată cu sprijinul Centrului Județean de Resurse și Asistență Educațională Bistrița-Năsăud, al Inspectoratului Școlar Județean și al studenților voluntari din cadrul Departamentului de Administrație și Management Public al Facultății de Științe Politice, Administrative și ale Comunicării – Universitatea Babeș-Bolyai, extensia universitară Bistrița.
Adaugă comentariu