Cel mai temut hoţ de vite din Moldova ajunge la Bistriţa. În ce caz este cercetat Mişu Gangal

Tribunalul Bistriţa-Năsăud a admis, în regim de urgenţă, cererea de arestare preventivă formulată de procurorul din cadrul Parchetului de pe lângă Tribunalul Bistriţa-Năsăud şi a dispus arestarea preventivă a inculpatului Mişu Gangal, cercetat pentru comiterea infracţiunilor de constituirea unui grup infracţional organizat, instigare la înşelăciune şi instigare la spălare de bani în cazul bătrânei din Bistriţa care a fost păgubită de 125.000 de lei, bani pe care i-a depus în conturile infractorilor.

Surse judiciare au declarat pentru Timp Online că Mişu Gangal, aflat deja după gratii, însă într-un penitenciar din ţară, este capul reţelei care a fraierit-o pe bătrână, el fiind cel care o apela telefonic şi îi cerea să depună diverse sume de bani în conturi pentru a câştiga un premiu. El va fi transferat la Bistriţa pentru a fi audiat şi apoi trimis în judecată pentru noile infracţiuni.

Mişu Gangal este unul dintre cei mai cunoscuţi hoţi de vite. Bărbatul în vârstă de peste 35 de ani face parte din clanul Gangal, cea mai mare grupare organizată de hoţi de animale din Moldova care a fost anihilată de poliţişti şi procurorii DIICOT din Iaşi şi Vaslui în vara anului 2009. Reţeaua condusă de membrii clanului Gangal acţiona pe raza judeţelor Iaşi, Vaslui, Vrancea, Galaţi, Bacău şi Neamţ. În urma celor 17 percheziţii simultane efectuate în luna august 2009, în judeţele Iaşi şi Vaslui au fost prinse 20 de persoane. Membrii reţelei au fost supravegheaţi de poliţişti şi procurori timp de două luni, după ce zeci de persoane au reclamat că le dispar animalele din curte. Grupul infracţional era suspectat de comiterea a peste 150 de furturi, iar prejudiciul creat a fost de peste 200 de mii de lei.

Din probele obţinute de DIICOT reieşea că, în perioada septembrie 2008 – august 2009, Mişu Gangal şi aliaţii lui au constituit o grupare care a săvârşit pe raza judeţelor Iaşi, Vaslui, Bacău, Vrancea, Neamţ şi Galaţi peste 55 de furturi de animale mari, bovine, cabaline, ovine, dar şi atelaje. Potrivit anchetatorilor, hoţii acţionau noaptea, iar bunurile le valorificau în târguri şi la diferite abatoare. Ulterior, la această grupare au mai aderat şi alţii.

Potrivit DIICOT, grupul era extrem de bine organizat, iar fiecare membru avea sarcini şi roluri bine determinate. Aceştia stabileau data şi locul unde urmau să acţioneze, iar după fixarea locului de întâlnire conspirat, se deplasau cu un autoturism sau cu motoscutere spre locaţia de unde urmau să sustragă animale sau bunuri. Potrivit anchetatorilor, în mod obişnuit, la o singură acţiune furau între două şi cinci animale pe care apoi le scoteau prin grădinile parţilor vătămate, le duceau în păduri sau livezi părăsite, unde le legau de copaci. În cazul în care se apropiau de ei persoane necunoscute, membrii grupării fie atacau pentru a-şi asigura fuga, fie abandonau animalele şi fugeau. În tot acest timp, unii dintre membrii grupării aşteptau să vadă dacă proprietarii animalelor sustrase anunţau Poliţia şi dacă sunt sau nu urmăriţi de autorităţi. Astfel, când apreciau că sunt în siguranţă, luau animalele din locurile în care le-au lasat şi le duceau la târguri sau abatoare pentru a le valorifica. De asemenea, o altă modalitate de acţionare era schimbarea animalelor furate astfel încât vânzarea la târguri să vizeze alte animale decât cele sustrase efectiv.

Conform anchetatorilor, cu sumele obţinute în urma vânzarii animalelor, hoţii, cu vârste cuprinse între 22 şi 45 ani, şi-au construit case şi au cumpărat diverse bunuri. Procurorii DIICOT au dispus începerea urmăririi penale fata de nouă inculpaţi. Mişu Gangal, Gabriel Viorel Gangal, Marius Laurenţiu Gangal, Corneliu Bârzu, Dorinel Bârzu, Iulian Rotaru, Vasile Aioniţoaiei, Ionuţ Ungureanu şi Florin Gangal au fost condamnaţi la pedepse cuprinse între trei şi zece ani de închisoare.