În popor, laleaua pestriţă mai e numită „bibilica”, deoarece se aseamănă cu o pasăre cu penaj la fel de pestriţ, negru cu puncte albe.
Ceea ce o deosebeşte de celelalte lalele este culoarea ei violacee cu pete albe, dar şi modul de răspândire, deoarece ea creşte la noi spontan în locurile umede, în apropierea pădurilor.
Această plantă minunată purta în trecut denumirea de Floare de şah, care i-a fost dată de Daria, nepoata unui vistiernic de la curtea Şahului Persiei. Legenda spune că Daria avea grijă de grădina palatului în care existau cele mai alese soiuri de lalele. Într-o noapte a avut un vis în care o tânără care purta o rochie alb-liliachie a venit în grădină la ea şi a cerut flori pentru mama ei care era bolnavă. Daria i-a oferit un buchet de flori, dar în schimb i-a cerut să îi aducă o lalea pestriţă pe care o dorea de mult timp. După un timp a apărut în grădina palatului o lalea pestriţă care a fost îngrijită şi dăruită demnitarilor veniţi din ţările vecine. În acelaşi timp unchiul ei, care era un pasionat matematician, a inventat jocul de şah pentru a-i alunga plictiseala care îl cuprindea adesea pe Marele Şah. Când unchiul ei s-a înfăţişat cu jocul de şah, Daria a adus floarea pe care a numit-o Floare de şah.
O altă poveste spune că lalelele au devenit pestriţe de la amarul lacrimilor deoarece se crede că localnicii din Frătăuţii Noi au plâns soarta bucovinească, au căutat alinare în şoaptele codrului, pe potecile naturii, în locurile unde au crescut aceste flori.
Nici până astăzi nu se ştie foarte exact care este originea acestei minunăţii.
Aşadar, toate poveştile legate de această floare sunt unele mai măreţe ca altele. Ceea ce ar trebui să ştie toată lumea e că laleaua pestriţă este o specie introdusă în Cartea Roşie şi ocrotită de stat.
La noi, laleaua pestriţă creşte în Pădurea din Şes de la Orheiu Bistriţei.
Foto: Prof. Cristina Rusu, Colegiul Tehnic InfoEl
wow sunt minunate ,sincer lalelele acestea sunt incredibile