Cultură

Alexandru Uiuiu: Satul tradiţional riscă să dispară. Există însă un model care îl poate salva

Satele din Bistriţa-Năsăud se urâţesc de la o zi la alta din cauza materialelor noi de construcţie şi a modelelor occidentale adoptate fără discernământ. „Dacă nu au reuşit tătarii, turcii şi alte popoare migratoare care au mai trecut pe aici să le strice, acum le strică sătenii într-un ritm alert”, spune scriitorul Alexandru Uiuiu.

Există însă un antidot la toate acestea şi este se numeşte Casa Ethnos, un model care poate fi urmat. Prima casă de felul acesta a fost amenajată la Feldru, chiar de Alexandru Uiuiu, în satul natal. S-a întâmplat imediat după ce bunicii săi s-au prăpădit şi rudele au început să ia câte o amintire din vechea lor locuinţă. Lucrul acesta a mâhnit-o pe mama scriitorului, aşa că i-a venit ideea să transforme totul într-un muzeu pentru ca lucrurile să se întoarcă înapoi.

Apoi, în calitate de şef al Direcţiei pentru Cultură şi Patrimoniu Cultural Naţional Bistriţa-Năsăud a decis să facă mai mult de atât.

De la ce a început totul?

Alexandru Uiuiu: Totul a început din curtea noastră, cu casa bunicilor. Într-un an de zile am renovat acea casă şi s-a născut Casa Ethnos Feldru, prima dintr-un lanţ. Aici am vrut să ne concentrăm pe meşteşugul prelucrării cânepii şi al obţinerii straielor tradiţionale şi al ţesăturilor. Lucrul acesta s-a pierdut aşa că am păstrat acolo de la planta uscată şi instrumente necesare prelucrării până la ţesături din lada de zestre care să ilustreze acest traseu al ocupaţiei domestice tradiţionale. Acolo se mai găsesc şi alte obiecte necesare traiului zilnic. Se poate vedea modestia, simplitatea şi apropierea de natură a unui mod de viaţă mai vechi.

Ce înseamnă muzeu viu?

Alexandru Uiuiu: Prima Casă Ethnos şi apoi următoarele au fost concepute ca nişte „muzee vii”, aşa încât ele păstrează inventarul minimal. Cei care vizitează aceste muzee pot să aibă acces la prepararea mămăligii, să vadă cum arată un pat, obiecte utile, iar vizitatorii să poată deprinde felul vechi de a trăi prin propria lor experienţă. Dacă e să ne uităm la lumea occidentală, care ne-a fost mereu model, o să vedem că acest fel de a trăi în apropiere cu natura, acest fel de a te hrăni şi de a te înconjura cu animale e un fel de a fi care aparţine şi viitorului, şi traiului bun al omului. Se pare că s-a renunţat la acest fel de a trăi printr-o urbanizare de multe ori forţată, nu neapărat pentru binele omului, şi atunci aceste muzee vii sunt şi un fel de iniţiere într-un fel de a trăi mai simplu şi mai sănătos şi mai prielnic omului”.

Unde mai sunt Case Ethnos?

Alexandru Uiuiu: Modelul Casei Ethnos Feldru a fost multiplicat la Sebiş, Miceştii de Câmpie şi Şintereag. Aş spune că aceste zone ne-au ales ele pe noi. Fundaţia Ethnos, care administrează aceste case, are un algoritm de constituire a lor care presupune, în primul rând, un contract de comodat cu proprietarii prin care ei sunt obligaţi să cedeze Fundaţiei Culturale Ethnos casa pentru zece ani în folosinţă gratuită. Ea e transformată dintr-un spaţiu privat unul public. După zece ani, de regulă, lucrurile continuă pentru că înţelegerea cu proprietarii a fost întotdeauna bună. Am ajuns la Sebiş, într-un sat de oieri, şi, după ce am terminat de renovat casa, ne-am trezit în curtea cu vreo patru maşini negre. A venit la inaugurare chiar ministrul Educaţiei, ne-am mirat că ne face aşa o cinste. Am aflat că părinţii lui au plecat de acolo şi se simte ataşat de zonă.

Ce ascund „muzeele vii”?

Alexandru Uiuiu: Viaţă şi valoare a fost şi este peste tot. Am găsit, la Sebiş, scrisori adresate de către Guvernatorul Băncii Naţionale a României unei fete din sat pe care o iubea. Era plecat tot din zona aceea şi fusese Guvernatorul Băncii Naţionale vreo 20 de ani. Am mai găsit icoane pe sticlă, fotografii de epocă. De exemplu, la Şintereag, avem o fotografie cu Regele Ferdinand şi cu regina şi asta ne-a pus pe gânduri. De bună seamă, cineva care a locuit la Şintereag a cântat imnul Regele şi ţara şi a luptat pe vreun front cu regele şi a păstrat apoi fotografia regelui toată viaţa. Semnificative, cred eu, sunt piesele care însoţesc meşteşugurile tradiţionale. Vrem, la Şintereag, să organizăm tabere de învăţare a meşteşugurilor fiindcă aici e o grădină generoasă, iar apropierea de Bistriţa reprezintă un avantaj şi cred că se pot organiza tabere fie de olărit – în judeţ aveam peste 200 de olari şi acum abia dacă mai avem unul – fie de ţesut la război sau alte lucruri care să le ofere tinerilor şi o cunoaştere a tradiţiilor şi o şansă în viaţă pentru că ceramica se vinde bine şi în ţară, şi în străinătate.

Ce alte avantaje aduce  un muzeu viu?

Alexandru Uiuiu: Anul acesta, Casele Ethnos vor fi clasificate ca şi monumente istorice de clasă B. Eu le-am şi propus proprietarilor să păstreze aceste case ca şi locuri de atracţie turistică şi să facă lângă ele o pensiune, vecinii, de obicei, au cai, sănii, se pot face drumeţii, primăria poate să ia în calcul includerea Caselor Ethnos în circuite de vizitarea comunei, deci se poate crea un nou punct de interes şi valoare identitară pentru comunitate, iar lucrul acesta nu se obţine foarte greu. Proiectul – şi spun asta răspicat – transformării unei case vechi într-un muzeu nu ar depăşi vreo 5000 de euro pentru că avem de-a face cu piatră, lut, şindrilă, cu materiale procurabile din comunitate, din apropiere. Pe lângă această valoare bănească, valoarea ei turistică, culturală şi de atracţie pentru comună este enormă. Este o investiţie bună şi cred că proiectul ar trebui multiplicat la nivel naţional, nu doar judeţean şi să se ocupe mai mulţi oameni de acest lucru pentru că merită.

Cum pot fi vizitate Casele Ethnos?

Alexandru Uiuiu: De obicei ne-am împrietenit cu vecinii pentru că am lucrat împreună cu ei, ne-au dat câte o lopată, o găleată de apă, de mâncare, aşa că au rămas prietenii noştri. La casa din sus sau la casa din jos se găseşte cheia de la Casa Ethos. E suficient să meargă cineva în faţa casei pentru ca cineva să-l întrebe ce face acolo şi să-i deschidă, însă Fundaţia Zestrea are şi o pagină pe Facebook unde publicăm mare parte din ce facem noi, sunt persoane de contact, dar, dacă există grupuri care vor să le viziteze, trebuie să ia legătura cu primăria. Cam peste tot avem relaţii bune cu autoritatea locală în realizarea lor şi punerea lor în valoare.

Unde vor mai apărea Case Ethnos?

Alexandru Uiuiu: Cred că la Monor. O femeie a venit şi ne-a spus că are acolo o casă şi ar vrea să o valorifice, dar şi la Leleşti, unde o tânără învăţătoare care are o casă, vrea să o transforme şi ea după modelul celei din Şintereag. Am avut surpriza că ne-a solicitat şi Centrul turistic din Căşei, Cluj, să mergem şi acolo. Nu o să fim noi cei care cară, de fiecare dată, bârnele şi lutul. Lucrările pot fi făcute de cei din localitate care, dacă au nevoie de îndrumare, noi punem la dispoziţie proiectele, etapele ce trebuie urmate. Eu insist pe ideea că un astfel de proiect să fie unul naţional. Măcar să se responsabilizeze oamenii.

De ce sunt un model de trăire şi locuire Casele Ethnos?

Alexandru Uiuiu: Dacă nu au reuşit tătarii, turcii şi alte popoare migratoare care au mai trecut pe aici să le strice – satele având rădăcini dacice, fiind o formă de adaptare la mediu – acum le strică sătenii într-un ritm alert. Nu e numai o plângere romantică de secol XIX că se duce frumuseţea trecutului. Statistic se poate atesta că materialele noi de construcţie, tentaţia modelelor străine au intrat atât de adânc în sat încât dispare satul tradiţional cu tot cu valorile lui arhitectonice.

Casa Ethnos ar fi un model care să rămână în fiecare comunitate pentru că eu cred că aşa cum a existat moda gardului de fier şi a placării cu faianţă a caselor, moda terasitului şi mai ştiu eu ce mode, până la urmă se va reveni la un mod natural şi adecvat de locuire şi pentru asta trebuie să existe modele. Să nu credeţi că în acele comunităţi în care noi am creat Casele Ethnos oamenii au mai trecut liniştiţi pe lângă ele ştiind ce au făcut cu ale lor. Am văzut că se opresc bătrânii, se uită cu drag, mângâie lemnul. Ei stau în case din BCA pentru că aşa au vrut copiii lor. Este libertate şi fiecare om îşi poate trăi viaţa cum vrea, dar eu cred că nu trebuie să distrugem aceste modele şi, dacă putem, să le recreăm şi să le lăsăm ca martori şi cine vrea să se întoarcă la acest mod de a locui şi construi să aibă un reper.

Interviu realizat de Cristiana Sabău

Casa Ethnos 5 Casa Ethnos 2 Casa Ethnos 3 Casa Ethnos 4

9 comentarii

  • daca ajungeti prin Feldru vizitati muzeul lui lui George Nechiti de pe valea Secerelui….sa vedeti ce obiecte a adunat omul acesta o viata intreaga….Uiuiu are putine obiecte in casa lui memoriala…….

  • Satul romanesc asa zis traditional a disparut si timpurile alea nu se vor intoarce cum s-a intors capitalismul. Si e misto ce zice scriitorul asta ca a facut, muzee vii, indiferent ce se invarte in spatele lor.Dar n-ar fi rau sa se reconstruiasca si dumealui in suflet si character.
    Doamna Cristiana despre ce repere vorbim?Libertatea nu e asa cum se spune.Sistemul e corupt si domnul director Uiuiu face parte din sistem, pus de-un partid, cochetand cu altul.Sistemul de valori e inversat mai ales in literatura, caracterul omului se revasra asupra scriitorului, directorului , asupra celorlalti oameni.

  • Domnule Uiuiu esti un filosof de multa lume neniteles,daca treaba aceasta ti-o spun tot mai multi oamnei ce intra in contact cu dumneavoastra,oare nu ar fi cazul sa va duceti la culcare?Un ratat poitic,social si cred ca si moral.Dute domnule ca nu ai nici o valaoare,esti doar un nespalat si mai mult nimic.Chiar asa,sunt curioasa sa te intreb? dumneata nu faci dush niciodata?Te intreb si as fi tare curioasa sa-mi raspunzi nu doar ca pari nespalat si si (puti)mirosi irespirabil.

    • Domnul Uiuiu petrece ore bune zilnic la o cafenea vizavi de Romsilva, cafenea in care poti taia fumul cu cutitul (poate de acolo si mirosul). Tot pe acolo merge adesea si domnul manager al CJC si al Sinagogii, doar sunt din aceeasi trupa de „culturnici” de anvergura mondiala (daca nu chiar galactica).

  • Sunt intr-adevar preocupari frumoase dar ce se intampla cu misiunea de baza a directiei pe care o conduceti, cea a protectiei patrimoniului judetului, a monumentelor clasate, precum cetatea medievala Bistrita?

    • de patrimoniu se ocupa cretu, radu m, uiuiu face ce I se spune…altfel pierde scaunul…

  • Trebuie sa vina Printul CHARLES al MARII BRITANIEI sa ne spuna ce comori avem. Romanii nu isi mai merita aceasta tara numita pana si de PAPA de la ROMA ( GRADINA MAICII DOMNULUI ) Suntem niste LOZERI dusi de nas si furati de alti LOZERI numiti politicieniLocuitorii acestei tari, distrug tot si murdaresc tot. Nesimtirea a ajuns la cote alarmante.Cei mai buni romani calificati au plecat deja,si o buna parte si-au pierdut locurile de munca si imbatranesc fara sa mai poata sa isi impartaseasca secretul cunostintelor , tinerilor care vin debusolati din urma. Interesul multora este mai mare pt. etnobotanice decat pt. o meserie onesta.. Peste 100 de ani acest stat mafiotizat va disparea de la sine si acest spatiu va fi populat in special de asiatici.

  • Alexandru Uiuiu ai inceput sa devii excroc ? Obligi lumea sa-ti faca cadouri gratuite in avantajele personale ascunzandu-te de raspundere ? Lasa nu mai da tu vina pe occident pentru materialele de constructie care ajung in intrega lume.Nu ele sunt cele care denatureaza designul caselor ci arhitectii care nu respecta urbanismul si imaginea unui proiect facut de ingineri profesionisti in acest domeniu .Totul e facut dupa ureche in unele zone. Asa ca lasa tu nu mai salva arhitectura si modelul Casei Ethnos.Nimeni nu e prost sa-ti dea tie casele gratis.Si daca o fac e pur treba oamenilor care aleg asta.Tu du-te repede la politie si ia un pix bun si apuca-te sa dai declaratiile complete cu intamplarile de acum 20 de ani cand mai data afara din Centrul Creatiei Populare din functia de referent muzical doar pentru faptul ca tu urasti evreii.Daca nu descopeream in Wikipedia afinitatile sale interetnice pentru care a fost persecutat intrega viata adica relatia compozitorului Nicolae Bretan cu doamna Nora Osvat sotia compozitorului poate reuseai sa scapi ne-pedepsit. Dar lucrurile se schimba pentru ca exista un dumnezeu care le face pe toate dupa randuiala lui.Iar pentru cultura ta generala sa nu mai incerci sa te folosesti de cuvantul mita.Pentru ca banii pe care eu i-am primit de la Doamna Judith Bretan Le Bovit fiica doamnei Nora Osvat au venit printr-o institutie adica prin Academia de Muzica G.Dima din Cluj prin persoana de contact ce organizeaza” Festivalul International Nicolae Bretan” la Cluj ,domnul Puscas.Asa ca dute la politie si caieste-te sa iti mai reduci din pedeapsa cu macar cativa ani de detentie pentru ca ai semnat excluderea mea pentru antisemitismul care fierbe in venele tale si care l-ai mostenit de la securitatea comunista care te-a invatat sa gandesti si sa actionezi in acest mod.Deci hai fa un efort fii barbat si lasa Casa Ehnos si proiectele tale ambitioase pentru ca tu acum nu trebuie sa salvezi arhitectura casei traditionale.Trebuie sa-ti salvezi viata si pielea pentru ca te asteapta un proces greu si lung in care trebuie sa-ti motivezi actele de antisemitism pe care eu deja le-am prezentat serviciilor secrete din Romania si serviciilor secrete din Olanda si Israel.Incearca sa intelegi ca o asemenea eroare nu ramane ne-pedepsita.Vor incepe cercetarile si audierile cu siguranta.Eu te avertizez doar ca trebuie a te pregatesti sa-ti faci curaj sa te aduni si sa incepi sa iti exersezi memoria de a depana in scris tot ce sa intamplat cu decizia de a alege sa ma dai afara rapid si fara comentarii acum 20 de ani.Daca nu o faci repede este alegerea ta .

Apasă aici ca să comentezi

Dă-i un răspuns lui dany Cancel

Reguli pentru comentarii. Click aici.

GA vertical

Carliont

KissFM

KISS FM

Titlu Articole Recente

Articole recente

Titlu Comentarii recente

Comentarii recente

CleverADS