Am întâlnit, joi, pe hol, la APIA Bistriţa un bunic de peste 85 de ani care venise a nu ştiu câta oară cu dosarul să-şi depună cererea pentru subvenţie. Habar nu am cum de putea să mai zâmbească. Afară cred că erau 40 de grade, pe holul înghesuit om lângă om, oarecum lipiţi, mirosea teribil a transpiraţie. Pe singura bancă din hol se înghesuiau câţiva bătrâni în cârje. Stăteau acolo de opt ore.
Ştiu din tot felul de surse că anul acesta s-a schimbat radical sistemul de acordare a subvenţiilor, iar astăzi am încercat să aflu din nou, însă de la oamenii care stăteau de ore bune la cozi, la APIA, ce s-a întâmplat de au umblat parcă mai mult ca în alţi ani să-şi facă rost de acte şi tot nu au reuşit, bieţii amărâţi de peste 80 de ani de care pare să-şi bată joc toată lumea.
Mi-au spus despre brazii care fac umbră pâmântului şi care le-au diminuat, cică, suprafaţa pentru care pot primi bani. Nu mai e la fel ca cea de anul trecut exact din cauza umbrei dacă vă puteţi imagina. Cert este că, într-un fel se vede pământul din avion, în alt fel îl văd topografii care stau cu picioarele pe el şi în cu totul alt fel apare el în acte de proprietate, respectiv în Registrul agricol deţinut de primării.
De fapt, exact aici voiam să şi ajung fiindcă mult prea minunatele registre agricole nu sunt altceva decât dovada incompetenţei maxime de care dă dovadă administraţia locală în general, plină de oameni care sunt rude cu primarii sau colegi de partid cu el, dar care habar nu au de nimic, cu atât mai puţin de cadastru. Anul acesta, de când DNA taie şi spânzură, parcă le-a intrat şi funcţionăraşilor teama în suflet şi au rezerve să elibereze adeverinţe aiurea fiindcă nu se ştie niciodată când apare un nou dosar de fraudare a fondurilor europene şi se trezesc inculpaţi. Aşa se face că nu au eliberat nimic. E mai simplu să ridici din umeri şi să spui că nu se poate decât să-ţi asumi o responsabilitate ştiind foarte bine că rişti să-ţi bată DNA la uşă în orice dimineaţă pentru că tu habar nu ai ce semnezi.
E limpede ca lumina zilei că România are o mare problemă legată de cadastru, că acelaşi teren e deţinut de mai multe persoane, că situaţia din teren nu corespunde cu cea din acte, context speculat de tot felul de îmbogăţiţi ai vremurilor în care trăim, fermieri de carton care iau sute de mii de euro sau chiar milioane de la APIA, în timp ce amărâţii cu o palmă de pământ şi subvenţii de câteva sute de lei bat drumurile de la Ana la Caiafa ca să nu piardă bruma de bani la care speră. Lucrările de cadastru sunt scumpe, ştie toată lumea, dar trebuie făcute.
Au început firav câteva primării printre care şi Bistriţa, dar cu ele nu se face primăvară în domeniu. Dacă la Romuli şi Parva se pare că nu a fost fermier cu probleme, pe la Coşbuc sau Zagra e o varză totală în acte, iar oamenii au făcut drumuri peste drumuri în căutarea hârtiilor şi tot nu au dat de ele pentru că nici nu aveau cum din moment ce toate informaţiile din registrul agricol sunt neactualizate de decenii. Între timp, unii au mai vândut, alţii au mai cumpărat pământ, iar primăriile habar nu au. Şi culmea culmilor, nu e nimeni de vină, niciun primar nu plăteşte pentru asta, niciunui funcţionar nu i se taie din banii de salariu. Toţi iau prime de concediu şi sporuri!
M-a apucat un soi de revoltă totală azi când m-am gândit la câţi bani au cheltuit în cei 25 de ani aproape toate primăriile din acest judeţ ca să organizeze nişte stupizenii intitulate Zilele comunei, sute de mii de lei, adică multe miliarde de lei vechi, iar aici mă refer la fiecare în parte. La un loc, au cheltuit multe procente din PIB-ul judeţean. Întrebarea este pentru ce? Toate zilele comunelor arată la fel: un talcioc în care vezi girafe gonflabile, tarabe cu mici şi bere şi asculţi aceiaşi cântăreţi obosiţi care numai folclor nu cântă. Tuturor celor care au de gând să-mi sară în cap şi să-mi spună ce mari artişti are Centrul Judeţean pentru Cultură şi cât de mult promovează ei tradiţiile le răspund de pe acum că, spre deosebire de mulţi dintre cei care pretindeţi că vă pricepeţi, eu am învăţat ce este folclorul autentic şi mai ştiu de la Grigore Leşe că el se opreşte undeva la frunză şi fluier. Dincolo de doină şi baladă e lălăială, e orice, dar nu folclor. Eu i-aş zice industrie făcătoare de bani fiindcă nu ştiu niciun cântăreţ care să nu presteze pe mulţi bani în aceeaşi zi la zilele a cinci comune şi la şapte nunţi dacă se poate unde dă jos haina tradiţională pentru mult mai bănoasa manea. Aşadar, în 25 de ani, s-au dus foarte mulţi bani din bugetele comunelor pe aceste nimicuri. Oamenii nici nu s-au distrat, nici nu au plecat mai deştepţi şi mai culturalizaţi, nici turişti nu au venit. S-au cheltuit bani absolut degeaba. Nu cred că vreun primar a fost reales de oameni pentru că a organizat an de an tâmpeniile astea. Părerea mea este că nu au contat şi nu contează absolut deloc în ciuda a ceea ce unor edili le place să creadă.
Marea mea satisfacţie este că, în sfârşit, au început şi oamenii să înţeleagă, chiar şi cei de 87 de ani. S-au prins şi ei că pierd banii din subvenţii pentru că nişte incompetenţi din primării nu au actualizat actele, nu au făcut lucrurile pe care sunt plătiţi să le facă. Mulţi mi-au declarat aşa, mai mult cu jumătate de gură, dar e suficient pentru mine ca să aflu că aşa gândesc, faptul că vor vedea primarii la anul dacă îi vor mai realege cetăţenii. E simplu ca bună ziua: a pierdut omul bani din cauza ta, nu te iartă şi nu te uită oricâte girafe gonflabile aduci tu la zilele comunei şi oricâţi cântăcioşi defilează pe scenă. Eu, una, sper să fie aşa fiindcă mi se pare total anormal ca o comună cu un buget uriaş care îi vine de la pădurile imense pe care le deţine să nu aibă problema cadastrului rezolvată. Nici măcar nu pot să concept aşa ceva. Chiar nu mai vreau să aud scuza cu funcţionarii care au salarii mici şi tot arsenalul cu pricina. Să mă scutească! Cine vrea salariu mare să înveţe, să facă o facultate serioasă, să fie foarte competent în aşa fel încât să-l vrea multinaţionalele care să se bată pe el sau să-şi facă propriul business. M-am săturat de oameni care nu fac nimic şi aşteaptă să fie plătiţi ca şi managerii. Să demisioneze şi să lase locul altora care vor să muncească.
La fel, m-am săturat de toţi primarii care au umplut administraţiile locale cu neamurile lor şi cu supleanţii de la partide, nişte neica nimeni care ar sta cât e ziua de lungă la cafea şi ţigară fiindcă nu se tem nici de unchiul, primarul, nici de mătuşa, soţia lui, care îi e şi secretară. Sper că toţi bunicii care stau azi la APIA câte şapte-opt ore la cozi, în picioare, pe holuri să nu uite şi să nu ierte la anul pe vremea asta când vor fi alegeri locale. Afară cu toţi incompetenţii şi cu neamurile lor! Ar fi glasul pământului care s-ar transforma în glasul urii binemeritate dacă tot trăim pe meleagurile lui Liviu Rebreanu.
Cristiana Sabău
Bine spunea Cosbuc :
” N-avem puteri şi chip de-acum
Să mai trăim cerşind mereu,
Că prea ne schingiuiesc cum vreu
Stăpâni luaţi din drum!
Să nu dea Dumnezeu cel sfânt,
Să vrem noi sânge, nu pământ!
Când nu vom mai putea răbda,
Când foamea ne va răscula,
Hristoşi să fiţi, nu veţi scăpa
Nici în mormânt! ”
Atentie, politicieni, odata si odata tot se va trezi poporul !
AFARA!!! Dar cum? Ca lumea tace și înghite! Toți sunt revoltați în particular, dar toți se gândesc și spera sa ajungă și el intr-o asemenea poziție călduță la vreo primărie, sa fumeze și sa bea cafea și în rest… nimic..