Bistriţa clanurilor ”altruiste”: totul pentru copii

Mi se face silă când îmi dau seama câţi indivizi de genul acesta trăiesc printre noi, organizaţi în clanuri. Pe cei din Poliţie i-am văzut în toată splendoarea lor de miliţieni. Nici măcar nu au făcut nişte şcoli serioase, gen Academia de Poliţie, dar au diplome peste diplome obţinute la ceas de seară prin universităţi cu filiale prin garsoniere, au participat, vezi Doamne, la cursuri unde probabil că au învăţat cum să pupe dreapta miliardarilor de carton ca să le cadă şi lor ceva, cât de mic, din puşculiţa prea plină a acestora din urmă.

Din câte am aflat, în aroganţa lor, unii, gen familia H. , şi-au petrecut concedii în hoteluri din ţări exotice unde camera costa o mie de euro pe noapte. Probabil că, din dorinţa de a profita la maxim de „investiţie”, nici nu au ieşit din camere, idioţii, să viziteze ţările în care s-au dus. Apoi, tot într-o mega aroganţă, au dat avansul pentru o casă de vacanţă în Austria. Dacă lumea „bună” din Bistriţa migrează spre Austria să bea vin la baza pârtiei, ei de ce nu?

Alţii, cu numere la maşini BLM, şi-au dotat birourile cu mobilier de lux, ridicat după arestare şi pensionare de neveste pe bază de proces verbal. Ce naiba să faci cu o canapea fie ea şi suflată cu aur? Las-o naibii acolo unde e! Când soţul tău s-a dovedit a fi un mostru care a terorizat toată Poliţia, care a aranjat accidente rutiere şi a împins oamenii în pragul sinuciderii, dacă ai pic de creier în cutia craniană, eviţi strada Gării. O iei pe alei lăturalnice. Nu te duci cu jeep-ul alb cu cruciuliţă atârnată la oglindă să-l parchezi în faţa Fiscului. Dacă ai minte, repet şi dacă ai bun simţ şi ruşine. Dar oamenii aceştia nu au.

Uitaţi-vă cu atenţie la vieţile lor ultra mediocre şi vedeţi cât au dat din coate să conteze. S-au înscris în cluburi exclusiviste, în organizaţii de tip Rotary, Ordinul Templierilor, ca să ţină discursuri publice despre moralitate, să-şi împartă tinichele unii altora, să pozeze în filantropi când nu ar face, de fapt, nici măcar cinste cu o cafea. În realitate, s-au ascuns sub nişte umbrele numite „cluburi” şi sperau ca acestea să îi protejeze pe ei şi pe copiii lor pentru care s-au „sacrificat” toată viaţa. M-a apucat o silă imensă gândindu-mă la familia O., posesoarea unei averi de miliardari, cu fiul avocat care „reprezenta” familia Puţura. Vă aduceţi aminte când domnul comisar şef defila prin biserica de la Coroana cu templierii alături? Vă amintiţi cum conducea el organizaţiile poliţiştilor şi cum stabilea mari legături cu cei din Germania, colaborări şi parteneriate pentru schimburi de „experienţă”? O fi posibil în ţara condusă de doamna Merkel să faci tone de mizerii plătite cu circa o sută de milioane de lei vechi lunar de la stat şi apoi să te pensionezi şi să iei 5000 de lei din bani publici? Mă cam îndoiesc. La Bistriţa este însă normalitatea. Ar merita şi Crucea transilvană pentru eroism.

Afăm acum cu stupoare că o judecătoare căsătorită cu un procuror, magistraţi ai României care decid pentru un salariu de magnat cine e vinovat şi cine e nevinovat, e din aceeaşi familie morală cu miliţienii. Deşi are o avere care ajunge pentru un trai decent mai multor generaţii, doamna judecătoare vrea mai mult. De dragul fiului care nu e capabil să spargă gaşca notarilor putred de bogaţi ca să intre şi el să se înfrupte cu bani, e gata să-şi vândă sufletul diavolului. De fapt, şi l-a vândut deja. Soţul din casă, procurorul, nu-i spune nici măcar o secundă: „măi, femeie, nu e bine ce faci!”, deci e de acord, deduc eu. Fiul, incapabilul să ia un concurs, cere şi el jertfa supremă de la mama „eroină”. Cum, doar madam M.S. să aibă jeep BMW X 5 alb cu număr NOT? El să nu aibă? Doar ea să fie preşedintă la Rotary? El să nu fie? Dar ce-a făcut el ca să nu poată deveni un al doilea moştenitor al imperiului B., de exemplu, cu ce a greşit? Poate vrea să intre într-un partid şi să conducă şi el ceva mai mult decât maşina mamei, poate vrea un referendum local pentru deschiderea pietonalului ca lumea să ajungă şi să parcheze în faţa biroului lui de notar. Poate că vrea să facă şi el o interpelare în Consiliul Local. De ce mama lui, judecătoarea, şi tatăl lui, procurorul nu sunt capabili să se sacrifice pentru el? Cu ce a  greşit faţă de alte beizadele care îşi parchează limuzinele în faţa cafenelelor de pe Republicii şi Odobescu?

Exemplele pe care le-am dat mai sus sunt pur întâmplătoare. Am rămas cu ele pe retină după ce am văzut-o pe doamna cu BMW alb chinuindu-se zilele trecute cu avariile. O luaseră razna nesimţitele, iar doamna NOTar a trebuit să facă ture pe o mizerie de nedescris prin jurul limuzinei ca să vadă ce naiba le-a apucat. Întâmplător a blocat şi circulaţia că altfel naiba se uita la ea şi la maşina ei scumpă cât un apartament.

Poliţişti, judecători, procurori, profesori, politicieni, oameni de afaceri, toţi sunt legaţi unii de alţii de interese. Nu îi vezi decât prin cluburi exclusiviste unde îşi transferă medaliile alea, nici măcar nu îmi amintesc exact cum le spune la tinichele, se felicită unii pe alţii, îşi cântă ode, se protejează, se admiră reciproc de ochii lumii fiindcă, în realitate, se indiviază reciproc şi sunt într-o veşnică şi obsedantă cursă unii contra altora pentru îmbogăţire, fentat statul, distrus oamenii care le ies în cale.

Dacă anul s-a încheiat excelent cu deratizarea din Poliţie, iată că a început şi mai bine. Keep calm şi faceţi curăţenia până la capăt, domnilor de la DNA! Bistriţa are multe, extrem de multe clanuri care îşi iubesc până la disperare copiii.

Cristiana Sabău