Ca să intre curați în noul an, credincioșii au umplut bisericile să ia apă sfințită

Numeroși credincioși au mers la lăcașurile de cult pentru a asista la slujba de sfințire și pentru a lua acasă sticle cu Agheasmă. De sărbătoarea Botezului Domnu­lui, 6 ianuarie, care marchează ziua în care Mântuitorul a sfinţit apele, botezându-Se în Iordan, în biserici a avut loc Sfin­ţirea cea Mare a apei, numită şi Agheasma Mare.

La Biserica Protopopiatului Ortodox Bistrița, de la Coroana, slujba Sfințirii Mari a apei a fost oficiată de protopopul Alexandru Vidican alături de preoții Nicolae Feier, Vasile Beni și Emanuel Vidican, care i-au binecuvântat apoi pe credincioși prin stropire cu apă sfințită. ”În Iordan botezându-Te Tu, Doamne, închinarea Treimii s-a arătat”…

Conform ”Învățăturii de credință creș­tină ortodoxă”, apa sfinţită de sărbătoarea Bobotezei are o putere deosebită, fiind sfinţită printr-o îndoită chemare a Sfântului Duh în cursul rugăciunii.

”Şi-i dă ei harul izbăvirii şi binecuvântarea Iordanului. Fă-o pe dânsa izvor de nestricăciune, dar de sfinţenie, dezlegare de păcate, vindecare de boli, diavolilor pieire, îndepărtare a puterilor celor potrivnice, plină de putere îngerească. Ca toţi cei ce se vor stropi şi vor gusta dintr-însa să o aibă spre curăţirea sufletelor şi a trupurilor, spre vindecarea patimilor, spre sfinţirea caselor şi spre tot folosul de trebuinţă…”.

Agheasma Mare se păstrează nestricată vreme îndelungată, rămânând tot aşa de proaspătă, de curată şi de bună la gust ca atunci când a fost scoasă din izvor. O parte din ea se păstrează în biserică, într-un vas special, fiind folosită de preot la o mulţime de slujbe. În casă, Agheasma se păstrează la loc de cinste, în vase curate, în care se pune de obicei un fir de busuioc. 

Se obişnuieşte să se guste din Agheasmă până la odovania praznicului (14 ianuarie). De asemenea, se mai poate bea în zile de post mai aspru sau la unele sărbători.