Peste 140 de iepuri, 70 de găini și 12 porumbei ai crescătorilor din Cluj, Suceava, Mureș, Sălaj și Bistrița-Năsăud pot fi admirați în a XIV-a expoziție zonală a Asociației Crescătorilor de Păsări și Animale Mici de Rasă Bistrița-Năsăud deschisă în în sala de sport din Livezile.
Horațiu Boțan, președintele Asociației Crescătorilor de Păsări și Animale Mici de Rasă Bistrița-Năsăud ne-a spus că 24 de crescători au adus exemplare în expoziție cu o genetică net superioară față de anul trecut.
”Asociația noastră are 80 de membri din 11 județe, iar anul acesta am reușit să strângem crescători din 5 județe. Față de anul trecut sunt exemplare de iepuri cu o genetică mult mai bună ca și anul trecut.Avem mai puține păsări, dar și aici genetica e mai bună. Anul acesta s-a dat punctaj maxim unui număr de peste 40 de iepuri din rasele Uriașul Gri, Uriașul Alb, la Marele Berbec și la Uriașul Pestriț care au devenit campioni și vicecampioni și unui număr de 20 de găini. Cei care vor să cumpere pot să vină în sală. Se vând animale chiar din expoziție. Rasele uriașe de iepuri sunt mai scumpe. Prețurile încep de la 400 de lei și pot ajunge la 300-400 de euro pentru exemplarele foarte valoroase. Rasele mijlocii se vând cu prețuri care încep de la 200 de lei și ajung până la 100-150 de euro, iar rasele pitice sunt mai ieftine. Găinile sunt ceva mai ieftine decât iepurii, dar un exemplar foarte bun poate ajunge la 120 de euro”, a explicat Horațiu Boțan.
Adrian Ilie Rus, un crescător de iepuri din rasa Albastru Vienez, originar din Livezile, a obținut nu mai puțin de 4 titluri de campion.
”Am adus patru exemplare, trei femele și un mascul și am luat toate titlurile de campion și vicecampion. Cresc iepuri de mic copil, iar de rasă de vreo 15 ani. Am avut mereu o atracție către animalele care au ceva special. Am și o canisă, dar iepurii sunt pe primul plan. Sunt campion național din 2017, am atins niște performanțe pentru că m-am dedicat lor. Nu e ușor să-i crești. Trebuie să le dau mâncare de calitate, să le fac curățenie, dar pentru mine sunt o adevărată terapie. Uit de toate când văd animalele și stau în preajma lor”, ne-a spus el.
În județul Bistrița-Năsăud funcționează trei asociații ale crescătorilor de iepuri, porumbei și găini, cu peste o sută de crescători care au cel puțin 700-800 de iepuri de rasă cu certificate de origine.
Expoziția de la Livezile poate fi vizitată azi între orele 9.00 și 20.00 și duminică între orele 8.00 și 14.00. Locuitorii din comună pot vizita gratuit expoziția pe baza cărții de identitate, iar copiii sub 10 ani de asemenea însă numai dacă sunt însoțiți de adulți.
Multa munca de apreciat,frumos,rar se mai ocupa oamenii cu asa ceva,miros de fan si de excremente,copiilor mei le place mai mult mirosul de telefon incins(pacat).
Avem capre,porci,iepuri,pasari,câini este o terapie pentru noi!copii de azi nu mai iubesc animalele,iubesc telefoanele și statul în casă, păcat!
Foarte sufletisti, harnici si iubitori de animale sunt acesti crescatori. Bravo voua ca le aratati celor mici si tinerilor ceea ce nu vad nici macar pe Tik _TOK. Ba mai mult acolo privesc la toate magariile afisate cu scopul de a introduce tineretul intr-o lume bolnava paralela fara mari aspiratii. Un an mai bun pentru asociatie si crescatori.
Când ai un iepure și o pisică animal de companie, vrei nu vrei, te atașezi de ei ,.au o valoare terapeutică pentru copii și educativă.
Dar inevitabil copiii încep să-i vadă mai mult că pe un membru al familiei , ßi de acolo moare perceptia unui animal de crescut și sacrificat pentru carne, consumul devine un sacrilegiu.
deși au o rată a reproducției foarte bună, iar carnea de asemeni e bună.
Generațiile care vin hrănite de supermagazine în lanț uită conexiunea cu natura care include domesticarea dar.și sacrificiul când era necesar. Psihologic și criminlogic vorbind totuși o cultură umană care favorizează o sacrificare a animalelor , departe de ochii celor tineri sensibili , cred că are un respect mai mare al vieții în general, potențial de violență societală redus.
De aici s-a dezvoltat o parte dintre falia între est/vest de percepție asupra vieții la nivel de civilizație într-un sens..în orice societate mentalitatea fermierilor ..versus a orăsenilor e diferită, de unde mentalitatea diferită pentru sacrificarea animalelor.
Prin vest s-a ajuns la activiști pentru drepturile animalelor care aproape că dau un buletin și un drept de vot, animalelor de companie din casă , existând o întreagă industrie de susținere ( haine , mâncare cumpărată )vs est unde creșterea animalelor domesticate pentru carne face parte din economie și supraviețiure.
Ideea e că există diferență majoră de interpretare a ceea ce menționati că și
„iubitor de animale”. Au două definiții total diferite la nivel de percepție..în ochii unui crescător de iepuri găini pt consum ( carne, blană , ouă) e valoarea adusă de selecție pentru a maximiza un aspect economic și estetic versus iubitorii de animale la care partea de atașament individual, relație emotională cu animalul lor de companie e primordială.
Și asta e o viziune culturală, colectivă. Pentru dumneavoastră e imposibil să mâncați carnea de câine ..pentru alții e o delicatesă.
De aici indignarea și atitudinile versus grupuri umane cu alte valori, de exemplu vietnamezii care consumă tot felul de animale ce tradițional la noi nu sunt consumate.
E interesant că diferența de valori generează și rezultate.
De exemplu consumul de proteine din insecte e o normalitate absolută în multe state occidentale, la nivel de compoziție nutritivă rămân niște aminoacizi..natura în evoluție a perfecționat mai multe organisme biologice chiar și sintetice..sunt companii care produc sintetic cu tehnologii inspirată din genetică ceea ce numim traditional carne …progresiști nivelul de cunoaștere științifică a subiectului depășește aspectul vizual..trebuie cunoscut chimie, biologie aprofundată, genetică la nivel micro de manipulare CRISPR
La români , societate conservatoare se dau încă legi și mentalitatea e mult mai traditională…se rămâne la un aspect știintific descriptiv..Genetică înseamnă reproducerea unor animale pentru a favoriza un genotip ..ceea ce s-ar.reușit de sute de ani.
Citisem despre viermi de mătase cărora li s-au injectat gene de paianjen și produc fire de 10 ori mai rezistente decât kevlarul..nivelul de cunoștință necesar mult mai aprofundat.
Draga CC. Cand tu vei face prima mamaliga din greieri, lacuste si gandaci sa ma inviti si pe mine. Numai sa ai mult spirt sanitar pe masa in loc de jinars.
Mămăliga se face din porumb/mălai -plantă care a ajuns la europeni din cultura prehispanică mexicană (America centrală)care au domesticat o plantă teosinte prin selecții succesive, încrucișări s-a ajuns la porumbul hibrid de azi.
Pe continentul european și pe meleagurile românești la care vă susțineti tradiția inviolabilă, a accepta după 1600 introducerea porumbului în alimentația cotidiană a fost într-un sens o violare a codurilor alimentare din acea perioadă .
De altfel, cartoful (Bolivia) și roșia (America Centrală) alimente care fac parte azi din dieta „tradițională’ numai „românești” istoric nu sunt…:) sunt culturi importate, Decebal și Traian ,Neacșu de la Câmpulung, Mircea cel Bâtrân alte figuri prezentate istoriografic asociate românilor..nu le-au cunoscut.
De altfel de la Plinius cel Bătrân știm că românii și grecii (coloniile grecești Tomis, Callatis) consumau larvele cicadelor ba chiar delicatese.
Și cică nu prea există dovezi despre românii vechi că ar fi consumat ouăle și laptele ..creșteau pentru carne animalele.
Tot discursul privind carnea și făina de insecte e unul fals, o rezistență care a fost promovată ca și un discurs antieuropeean, globalizare
Adică logic, rațional.să ai acces la multe surse de proteine, economic e o decizie bună. Consumatorul cu gustul personal face diferența..
Nu e nici o jenă să mănânci o bară de ciocolată ce are făină de insecte…Găinile procesează proteinele din insecte pentru a oferi carne..
Citisem de o metodă sustenabilă, crescătorii de pui, amestecă găinațul după păsări cu alte produse, îl fac mediu alimentar pentru muștele negre iar apoi când acestea depun ouăle șise transformä în larve..preiau larvele , le prăjesc și le oferă din nou puilor..salvează crescătorii sute de mii de dolari.
Eu zic să nu fiți aș obtuz când e vorba de alimentație..până în la urmă pe lângă costul economic și abundența resursei reprezintă criteriile pe care consumatorii selectează mâncarea.
Și poate ar fi mai bine să adoptați în funcție de efectul asupra dvoastră .
Cică patiseriile cu multă făină zahăr sunt legate de anxietate.
De altfel,cred că dacă unui client că domnul Bălan s-ar oferi o porție de carne de pui cultivată nici nu ar avea habar de diferențe 🙂 și de ”bio”..
https://youtu.be/aFLV60CJNho?si=xIcTbfOIASrJ9xBW