Căluşarii au sunat adunarea pentru liberali (FOTO)

Cei doi preşedinţi ai PNL Bistriţa-Năsăud, deputaţii Ioan Oltean şi Stelian Dolha, au asistat la Festivalul interjudețean al jocului căluşeresc de la Budacu de Sus, organizat în această localitate pentru al şaptelea an consecutiv. Alături de ei s-au aflat fostul senator PDL Ioan Sbîrciu, consilierii judeţeni Monica Săsărman, Emil Neia Lăcătuş și Samuel Coman, copeședintele PNL Bistrița, consilierul municipal Gheorghe Tuță, Cosmin Wechter, Viorica Calo, Luca Iancu, copreședintele TNL BN, Florin Moldovan, dar şi primarul din Cetate, Daniel Moldovan.

Formaţii din Budacu de Sus, Bistriţa Bârgăului, Salva, Tiha Bârgăului, Mărişelu, Ilva şi Osica de Jos – jud. Olt au evoluat în faţa publicului, precum și formaţia de jocuri bărbăteşti din comuna Dumitriţa cu soliştii: Elena Rus, Paula Grigore, Mădălina Suci, Vasile Moldovan, Mălina Moldovan şi Roxana Cirilă, respectiv formaţia de dansuri ”Trifoiaşul de la munte” din Budacu de Sus, Ansamblul folcloric ”Flori dumitrene” din Dumitra, Ansamblul folcloric ”Laleaua pestriţă” din Cetate, invitat special fiind Petrică Mureşan din Satu Mare.

”Am dorit să dăm posibilitatea promovării a cât mai multe variante de joc călușeresc. Pe aceste locuri dăinuie încă acest străvechi obicei, transmis cu interes din generație în generație”, a spus primarul comunei Dumitrița, Ioan Vasile Moga.

”Am participat astăzi pentru al treilea an consecutiv la Festivalul jocului căluşeresc şi deja nici nu-mi mai imaginez calendarul lunii iunie fără dansul căluşarilor din Budacu de Sus. Deşi pot să spun că sunt deja un spectator cu vechime la festival aflu de fiecare data cu surprindere lucruri inedite despre originea căluşarilor în Budac, despre evenimente istorice în care au fost angrenati si bineînteles despre controversele legate de originea acestui obicei. Am aflat de pildă anul acesta că Budacu de Sus e cel mai nordic punct de pe harta ţării unde se întâlneşte acest obicei, pe care de obicei manualele de şcoală îl fixează în sudul ţării. Că aici în Transilvania jocul Căluşului, datorită portului naţional curat al dansatorilor, amprentei nationale a acestui joc, a căpătat în vremea stapânirii hortiste o valoare aparte, de rezistenţă. Am mai aflat si că strămoşi ai acestor căluşari au participat la 1 decembrie 1918 la Alba Iulia şi au jucat acolo, îmbrăcaţi în costum tricolor, pentru participanţii la Marea Unire. Imi doresc ca peste trei ani când vom aniversa Centenarul acestui eveniment crucial urmaşii călusarilor din 1918 să fie din nou prezenţi la Alba Iulia”, a scris pe Facebook Stelian Dolha.

Florin Cirilă, instructorul căluşarilor de la Budacu de Sus, a declarat pentru Timp Online că în zonă căluşul se joacă de peste o sută de ani: „Am avut căluşari din Budacu de Sus care, la 1918, au participat la Unirea de la Alba Iulia. Nu contează vârsta celui care dansează. Acum avem copii în formaţie, dar, deşi e un dans bărbătesc, jumătate dintre membrii grupului de căluşari sunt fete fiindcă nu sunt suficienţi băieţi în sat. Copiii vin fiindcă mergem împreună cu ei la festivaluri, îi ducem în excursii, pe la Caracal, prin Hunedoara, etc. Costumele sunt făcute de şcoală. Fetele pe care le avem în formaţie sunt foarte isteţe, prind foarte bine mişcările. Mai ascund părul pe sub cuşme şi ţin pasul cu băieţii”.

AICI MAI MULTE FOTOGRAFII

Căluşul este un obicei românesc practicat de Rusalii şi ţine de cultul unui străvechi zeu cabalin numit de tradiţia populară a dacilor Căluş, Căluţ sau Călucean. Piesele din „echipamentul” căluşarilor poartă şi ele denumiri care amintesc de numele zeului, mişcările dansului simbolizând tropăiturile şi comportamentul cabalin. În mod tradiţional, dansul se execută în săptămâna dinaintea Rusaliilor, şi are scop cathartic (tămăduitor), însă există documente istorice care atestă practicarea dansului şi cu alte ocazii, de exemplu, dansul executat de soldaţii lui Mihai Viteazul, „căluşerii”, ce se aflau sub conducerea căpitanului Baba Novac, în cadrul sărbătorii date de Sigismund Bathory în 1599, la Piatra Caprei, lângă Alba Iulia.

Căluşarii jucau timp de două-trei săptămâni în preajma Rusaliilor. Dansatorii mergeau prin sate pentru a-i vindeca pe cei bolnavi cu puterea pe care au dobândit-o. Mai întâi,  spiritul bolii era identificat de către vătaful caluşarilor. Apoi, el atingea cu steagul (care avea la capăt o legătura de usturoi, una de pelin şi un şnur roşu) pe unul din căluşari. Căluşarul atins cădea la pământ, preluând astfel asupra lui răul care ieşea din cel bolnav. Dansul şi-a pierdut în timp semnificaţia magică, devenind unul de forţă, agilitate, ritm.

România este prezentă pe Lista Patrimoniului Cultural Imaterial al Umanităţii UNESCO cu Ritualul Căluşului (inclus la 25 noiembrie 2005), Doina (2 octombrie 2009) şi Ceramica de Horezu (3-7 decembrie 2012).