Cel de-al patrulea magazin Lidl din Bistrița, situat pe strada Compozitorilor, vizavi de Dedeman, are programată deschiderea în data de 22 octombrie, conform anunțului postat de companie.
Potrivit Lidl, noul magazin are o suprafață de vânzare de peste 1.400 mp și pune la dispoziția clienților 147 de locuri de parcare. Odată cu inaugurarea magazinului, se creează 33 de noi locuri de muncă.
Noul magazin respectă standardele privind eficiența energetică și sustenabilitatea, fiind dotat cu tehnologii care contribuie la reducerea consumului de resurse și a impactului asupra mediului, precum iluminatul LED cu senzori de prezență și sistemele de recuperare a căldurii integrate în instalațiile de climatizare. Printre facilitățile disponibile la noua unitate se numără și un spațiu exterior amenajat cu zone de ședere și echipamente de joacă pentru copii. De asemenea, clienții au la dispoziție un rastel pentru biciclete, iar aparatul RVM amplasat în zona de acces permite returnarea ambalajelor eligibile prin SGR.
Clădirea are o suprafață construită de aproximativ 2.347 m². Pentru această investiție, Lidl a cumpărat în 2022 o suprafață de teren de 15.336 de mp de la Oxigenul SA cu 1.459.987 euro exclusiv TVA, respectiv 95,2 euro/mp.
În prezent, Lidl are la Bistrița trei magazine: pe str. Vasile Conta (lângă Parcul Municipal), pe Calea Moldovei și pe str. Andrei Mureșanu.
Lidl România a cunoscut o dezvoltare importantă de la intrarea pe piața românească, în anul 2011, până în prezent.
Potrivit istoricului publicat pe site-ul oficial al companiei, retailerul a ajuns în 2026 la pragul de 400 de magazine și are peste 14.000 de angajați în România.
Povestea Lidl a început în Germania, în prima jumătate a secolului XX, la Neckarsulm, în landul Baden-Württemberg. În anii 1930, a fost înființată o companie care comercializa produse alimentare în regim en-gros, punând bazele dezvoltării ulterioare a afacerii. Primul magazin Lidl a fost deschis în 1973, în localitatea Ludwigshafen-Mundenheim, iar extinderea internațională a început în 1989, odată cu deschiderea unui magazin în Franța.
În România, compania și-a început activitatea în 2011, iar în anii următori a continuat să își dezvolte rețeaua de magazine și oferta de produse. Un moment important a fost anul 2015, când Lidl România a lansat marca proprie ”Cămara Noastră”, asociată campaniei ”Săptămâna Românească”.
În 2018, Lidl România a publicat primul raport de sustenabilitate, aferent anului financiar 2016, realizat conform standardelor Global Reporting Initiative, iar în 2020, a lansat aplicația Lidl Plus, prin intermediul căreia clienții pot accesa cupoane, reduceri și promoții direct de pe telefon.










👍🏻
“Dar o fabrica pe cand?”
Ce stii sa fabrici?
Celebra întrebare atunci când se deschide un nou magazin. Când o va face statul sau divinitatea. Că un antreprenor nu cred că se mai înhamă să producă ceva pe aici.
Pe tik tok sunt fabricile…. s-au mutat toti pe tik tok ca acolo se fac si orele de practica.
Hai cu Mecu odata !!! 😂
La Dedeman, in curand, peste drum de Lidl!
Si cu ocazia asta primul parculet nou amenajat in Bistrita in ultimii 10 ani
Daca Agentia pentru Protectia Mediului Bistirta permitea pentru parcul realizat de Lidl, in autorizatia emisa de ei, un covor cauciucat/impermeabil, scoata de copac, pietris sub instalatiile de joaca ar fi fost minunat, din pacate atata s-a putut si Lidl a executat CONFORM LEGII! APM Bistrita a solicitat prin avizul lor amenajarea instaltiilor de joaca “pe sol natural” drept urmare copii Bistriteni trebuie sa se joace in mocirla, pentru ca asa au decis parte din autoritatile locale. Noi parintii Bistriteni multumim APM Bistita-Nasaud pentru ca sustineti industria electrocasnicelor si detergentilor! Cu asa autoritati nu mai avem nevoie de dusmani, inca odata cu respectul cuvenit va multumim ca existati! Sefu’ spor la pescuit!
Pentru namolul de sub instalatiile de joaca ca vog sa va adresati APM Bistrita-Nasaud, asa au eliberat autorizatia/avizul de mediu, “pe sol natural”.
Trebuiau să facă și în altă parte din judetul nostru, exemplu: Prundu Bârgăului, Beclean…. Atunci de sărbători nu ar fi atâta trafic . Doamne ajuta
Un kaufland si un Lidl la Bargau pe cand se face?
Bistrița ar trebui sa se orienteze spre un model de oraș care își susține producătorii locali – cu provenienta zonala/judeteana.
Dezvoltarea unui oraș nu ar trebui măsurată exclusiv prin numărul investițiilor comerciale, al supermarketurilor sau al spațiilor de retail inaugurate. O comunitate puternică are nevoie și de fermieri viabili, producători locali competitivi, piețe funcționale, mici întreprinderi și mecanisme prin care valoarea economică să circule în interiorul regiunii.
DE CE nu se ia in calcul dezvoltarea unui program municipal dedicat susținerii producătorilor din Bistrița-Năsăud? prin modernizarea piețelor agroalimentare moderne, civilizate ca si conditii, prin crearea unor spații permanente de comercializare, facilitarea distribuției către restaurante și instituții, promovarea produselor locale și organizarea unui festival anual al producătorilor.
Obiectivul nu este limitarea investițiilor comerciale, ci construirea unui echilibru între comerțul de mare amploare și economia locală. Bistrița trebuie să fie un oraș în care oamenii pot cumpăra convenabil, dar în care fermierii au șansa de a trăi din munca lor, iar tradițiile și resursele județului devin surse reale de prosperitate.
O idee buna ar fi :
O rețea de produse cu eticheta „Produs în Bistrița-Năsăud” care sa aiba :
1. Un sistem de identificare verificabilă a producătorilor și produselor din județ, susținut de o hartă digitală, un catalog online și puncte de vânzare partenere.
Consumatorii ar putea afla cine a produs alimentul, unde se află ferma, când este sezonul produsului și de unde îl pot cumpăra.
Alte tipuri de proiecte de care are nevoie Bistrita si regiunea, in detrimentul hipermarketurilor :
Cinema în aer liber și festival de film
Târg permanent sau periodic al meșteșugurilor și produselor locale
Coridor verde pentru promenadă și sport : Trasee amenajate pentru plimbări, alergare și biciclete, cu arbori, bănci, iluminat și puncte de odihnă.
Ar trebui conectate spațiile verzi existente, nu create insule fără legătură între ele.
Festival anual de știință, natură și explorare (Ateliere de astronomie, geografie, cartografie, fotografie, biodiversitate și drumeție. Bistrița ar putea valorifica cadrul natural din apropiere și interesul pentru patrimoniul natural al județului).