Când vom scăpa de mirosul de la stația de epurare din Bistrița

Stația de epurare din Bistrița, în jurul căreia s-a extins orașul în ultimele decenii, degajă adesea mirosuri greu de suportat în special de cei care locuiesc în preajma ei. Vestea bună este că nu va mai dura foarte mult până când se vor face investiții care vor rezolva problema.

”Acoperirea decantoarelor, bazinelor, montarea de instalații de odorizare, partea de uscare a nămolului sunt cuprinse pe contractul 1, lotul 2. Stația nu va mai degaja mirosuri după ce se termină investiția, în doi ani de zile”, a declarat managerul companiei Aquabis, Ion Șandru.

În prezent, nămolul rezultat în urma epurării este transportat pe un teren de circa 100 de ha în apropiere de Beclean.

”Îl ducem îngroșat, undeva 25 și 30% substanță uscată. Pentru noi este destul de costisitor să-l transportăm la o distanță atât de mare. Pe bani nu îl ia nimeni, nu-l va lua nici când va fi la 80% substanță uscată. Poate că brichetat vor veni să-l ia mai repede și cei care doresc să-și pună pe straturi de flori sau cultivate, dar acum nu. Cert este că își va reduce foarte mult volumul după ce va fi uscat și brichetat, lucru care se va întâmpla tot prin acest proiect”, a explicat Ion Șandru.

În opinia managerului Aquabis, ar fi ideal dacă s-ar găsi bani pentru o stație de epurare nouă care să fie amplasată mult în afara orașului, însă ar fi nevoie de 50-60 de milioane de euro pentru o astfel de investiție.

”La Staţia de epurare din Bistriţa apa uzată brută pătrunde mai întâi prin intermediul unei camere deversoare apoi debitul de apă ce urmează a fi epurat ajunge gravitaţional la grătarele rare şi dese unde sunt reţinute reziduurile grosiere. După ce a parcurs această fază de lucru apa uzată trece printr-un deznisipator cuplat cu separatorul de grăsimi format din trei linii, fiecare canal fiind prevăzut cu un pod raclor mobil, pompe de înlăturare a nisipului şi unele dispozitive de înlăturare a grăsimilor. Atât nisipul cât şi grăsimile sunt astfel eliminate colectându-se în containere şi bazine de unde sunt îndepărtate.

Apa curge apoi gravitaţional spre două decantoare radiale primare unde se decantează nămolul ce este eliminat de către o pompă controlată de un temporizator de şase ori pe zi. Şi spuma se colectează la suprafaţa decantoarelor, aceasta fiind evacuată periodic la un bazin de colectare a grăsimilor. Apa uzată decantată primar trece apoi peste deversorul circular şi ajunge tot gravitaţional la bazinele cu nămol activat formate din patru compartimente unde are loc procesul de aerare cu ajutorul unor suflante. Apa uzată în amestec cu nămolul activat curge de la bazinele de aerare fiind distribuită în mod egal la două decantoare secundare. În funcţie de necesităţi, nămolul depus în decantoarele secundare poate fi recirculat (ca nămol activat) sau poate fi eliminat (ca nămol în exces). Nămolul activat de recirculare este pompat către admisia bazinelor cu nămol activat, iar nămolul în exces este extras la anumite intervale pentru a fi tratat în cadrul liniei de nămol. După parcurgerea acestui flux tehnologic apa rezultată îndeplineşte condiţiile de calitate pentru a putea fi evacuată într-un râu. În fiecare fază de lucru apa este supusă unor analize permanente de laborator, determinările finale fiind acelea a unei ape epurate.

Nămolul primar cât şi cel în exces ajung în două bazine de omogenizare înainte de a fi îngroşat iar după ce a devenit omogen curge gravitaţional spre două îngroşătoare centrifugale spre a ajunge la 6% substanţă uscată înainte de fermentare. După ce este îngroşat nămolul e pompat într-un metantanc unde are loc procesul de fermentare anaerobă mezofilă. Odată fermentat, nămolul e extras din metantanc, apoi e deshidratat de către două centrifuge până la un conţinut de circa 25% substanţă uscată”, se arată pe site-ul companiei.