Speciile alogene invazive reprezintă una dintre principalele amenințări pentru biodiversitate, iar mai multe astfel de specii sunt prezente și în județul Bistrița-Năsăud: ambrozia, troscotul japonez, slăbănogul himalaian sau salcâmul pitic. Toate pot afecta biodiversitatea și pot elimina, în anumite situații, speciile native.
Speciile alogene invazive sunt organisme ajunse, inițial prin acțiunea omului, în afara mediului lor natural, după care reușesc să supraviețuiască, să se reproducă și să se răspândească. Odată instalate, exercită presiuni asupra ecosistemelor și, în unele cazuri, pot determina chiar eliminarea speciilor native care ocupă aceeași nișă ecologică.
Printre speciile invazive identificate pe teritoriul județului Bistrița-Năsăud se află bunghișorul american, slăbănogul himalaian, troscotul japonez, salcâmul pitic, salcâmul, sânziana de grădină și ambrozia, potrivit Raportului privind starea mediului în județul Bistrița-Năsăud pentru anul 2025.
Slăbănogul himalaian (Impatiens glandulifera) și troscotul japonez (Reynoutria japonica/Fallopia japonica) au fost identificate pe malul Someșului Mare, la Sângeorz-Băi. În zona pârâului Bratoșa a fost identificat salcâmul pitic (Amorpha fruticosa).
O altă specie binecunoscută, ambrozia (Ambrosia artemisiifolia), este de asemenea, o specie invazivă prezentă în județ.
Fenomenul este unul de amploare europeană. Potrivit raportului, în Europa există peste 12.000 de specii alogene, dintre care aproximativ 10–15% s-au reprodus și s-au răspândit, provocând efecte negative asupra mediului, economiei și societății.
Dintre speciile de plante enumerate în “lista neagră”, în ţara noastră sunt destul de larg răspândite şi pun probleme următoarele: falsul oţetar sau cenuşerul (Ailanthus altissima), ceara albinei (Asclepias syriaca) şi ciuma apelor cu frunze înguste (Elodea nuttallii).
Faţă de populaţiile acestor plante, România are obligaţia eliminării complete şi permanente, conform Reglementării 1143/2014.
Pe lângă efectele asupra biodiversității, unele specii alogene invazive pot reprezenta și un risc pentru sănătatea oamenilor. Cel mai cunoscut exemplu este ambrozia (Ambrosia artemisiifolia), o plantă care produce cantități mari de polen și care poate provoca reacții alergice, precum strănut, nas înfundat sau care curge, lăcrimarea și iritarea ochilor. La persoanele alergice, expunerea la polenul de ambrozie poate agrava simptomele respiratorii și poate declanșa crize de astm.
În cazul altor specii invazive, precum troscotul japonez, slăbănogul himalaian și salcâmul pitic, principalele efecte sunt asupra ecosistemelor și biodiversității.
Prin răspândirea rapidă și formarea unor populații dense, acestea pot reduce diversitatea plantelor native și pot modifica habitatele naturale.
Baietii de pe la institutiile neputincioase ale statului ne prezinta noua doar o statistica din birouri si atat.
Nimeni nu face nimic si nici vorba sa se aplece careva cu mana sau sapa sa le asaneze .
Nu vorbeste nimeni si de speciile de buruieni care pun presiune pe gradini, parcuri alei .
Va dau un singur exemplu cu o planta considerata buruiana extrem de invaziva in jurul blocurilor, trotuarelor, soselelor.
Iarba grasa greceasca (Portulaca oleracea) sau Grasita cum i se spune popular.
In Grecea este apreciata ca si salate si contine acizi grasi si omega.
In Romania este o pacoste pentru gradini.
Personal pe suprafete destul de mari am rezolvat-o insa cu multa truda si sute de aplecari cu degetele in pamant si sapa-n mana nu cu povesti si constatari ca la institutiile capusate si ele de buruienile umane.
Troscot japonez este și în Bistrița pe malul pârâului de pe centura în zona Rombat. L-am mai văzut, de asemenea, pe malul râului în Bistrița Bârgăului.