Suprafața spațiilor verzi din mediul urban al județului Bistrița-Năsăud a ajuns, anul trecut, la 403,82 hectare, potrivit datelor furnizate de primăriile orașelor din județ. Raportată la populația după domiciliu, suprafața medie de spațiu verde pe locuitor a crescut ușor față de anul 2023.
Cea mai mare suprafață de spații verzi este în Bistrița, unde sunt declarate 329,9 hectare. Potrivit datelor municipalității, suprafața nu a înregistrat modificări în ultimii cinci ani, se arată în cel mai recent raport de mediu.
În Beclean sunt declarate 33 de hectare de spații verzi, iar în Sângeorz-Băi 19,51 hectare, și în aceste cazuri fără modificări în ultimii cinci ani. Orașul Năsăud figurează cu 21,56 hectare de spații verzi.
Cât spațiu verde revine fiecărui locuitor
Datele INS privind populația după domiciliu la 1 iulie 2023, coroborate cu suprafețele de spații verzi declarate de administrațiile locale, indică o medie de 31,073 metri pătrați de spațiu verde pe locuitor în mediul urban al județului.
La nivelul fiecărei localități, situația era următoarea:
- Bistrița: 34,899 mp/locuitor, la o populație de 94.422 de persoane;
- Beclean: 27,212 mp/locuitor, la o populație de 12.127 de persoane;
- Năsăud: 19,043 mp/locuitor, la o populație de 11.243 de persoane;
- Sângeorz-Băi: 16,53 mp/locuitor, la o populație de 12.168 de persoane.
Potrivit Legii nr. 24/2007, pragul național este de 26 mp de spațiu verde pe locuitor. La nivel internațional, este menționată o țintă de 50 mp/locuitor asociată recomandărilor OMS. Astfel, pe baza datelor prezentate, Bistrița și Beclean se află peste pragul de 26 mp/locuitor, în timp ce Năsăud și Sângeorz-Băi se situează sub această valoare.
Creștere ușoară în 2025
În 2025, suprafața medie de spațiu verde raportată la un locuitor în mediul urban al județului a crescut la 31,480 mp/locuitor, față de 31,073 mp/locuitor în 2023.
Creșterea indicatorului nu reflectă neapărat exclusiv amenajarea unor noi spații verzi. Evoluția este influențată atât de extinderea sau reevaluarea cadastrală a zonelor verzi din intravilan, cât și de scăderea ușoară a populației după domiciliu din mediul urban.
”Europa are nevoie de mai multe spații verzi pentru a-ș dezvolta reziliența față de amenințările climatice și a celor la adresa sănătății noastre. Orașele au mare nevoie de copaci, care pot absorbi gaze cu efect de seră și pot reduce creșterea excesivă a temperaturilor. Însă, după plantare, copacii trebuie îngrijiți pe termen lung.
În cadrul Pactului climatic cei implicați se angajează să sprijine și mai mult comunitățile locale, organizațiile și cetățenii care se implică în noi inițiative de plantare a copacilor și de îngrijire a acestora. Pactul climatic european este o mișcare de oameni uniți în jurul unei cauze comune, fiecare luând măsuri în propriile lumi pentru a construi o Europă mai durabilă.
Lansat de Comisia Europeană, Pactul face parte din Pactul verde european și ajută UE să își îndeplinească obiectivul de a deveni neutră din punct de vedere climatic până în 2050. Pactul verde european poate avea succes numai dacă cetățenii, comunitățile, părțile interesate și organizațiile își îndeplinesc toate rolul.
Spre deosebire de alte ţări europene, România are o situaţie net deficitară privind suprafața medie a spațiului verde pe locuitor, dacă avem în vedere că norma OMS este de 50 mp/locuitor, iar standardul Uniunii Europene este de 26 mp/locuitor. În aceste condiţii, populaţia multor oraşe din ţara noastră nu dispune, în prezent de necesarul minim de spaţii verzi”, se arată în raportul menționat.
Adaugă comentariu