Câte ore pe zi petrec tinerii în faţa ecranelor şi cât rezistă offline. Dr. Rebeleanu: Mulţi nu sunt conştienţi

Tinerii români din Generaţia Z petrec zilnic, în afara programului profesional, aproape patru ore în faţa unui ecran, al telefonului, tabletei sau computerului, iar majoritatea dintre ei nu sunt conştienţi că sunt dependenţi de tehnologie, arată un studiu realizat de o echipă medicală formată din universitari din Cluj-Napoca şi Galaţi.

Studiul „Generaţia Z: gradul de conştientizare a dependenţei de tehnologie” a fost prezentat de medicul Codrin Rebeleanu, şef de lucrări la Universitatea de Medicină şi Farmacie „Iuliu Haţieganu” din Cluj-Napoca, el fiind realizat împreună cu Lăcrămioara Mocanu de la Universitatea „Danubius” Galaţi şi Daniel Ureche de la UMF Cluj. Studiul a pornit de la ipoteza că tinerii ar fi dependenţi de tehnologie şi că nu percep faptul că această dependenţă există.

Autorii au luat în calcul şi un studiu european al Eurostat care arată că românii cu vârste între 20 şi 74 de ani petrec în faţa ecranului câte 2,5 ore pe zi în afara îndatoririlor profesionale. Mai mult decât românii, au această îndeletnicire belgienii –  3,17 ore, în timp ce italienii petrec doar 2,18 ore în faţa ecranelor de orice fel (telefon, tabletă, computer, etc.).

„Sociologii afirmă: copiii de azi s-au născut cu ecranele, dacă nu au ecrane, mor. E vorba de o moarte  socială, ca să spunem aşa. Au abilitatea să scrie la calculator, dar scriu greu de mână, însă nu tehnologia e o problemă, ci faptul cum o utilizăm. Există un acces uriaş la informaţii, sunt mult mai multe informaţii decât putem prelucra, dar problema este cea cu selectarea informaţiilor pe care ni le însuşim şi prelucrăm. S-au formulat diferite ipoteze, cum că această conexiune la o maşină, între tineri şi ecrane, este una normală, integrată în evoluţia firească a omenirii. Alţii au văzut dependenţa de computer ca pe dependenţa de substanţe. Alţii, ca pe o problemă de tulburare de control a impulsurilor. În fine, a fost văzută ca o afecţiune secundară a altei afecţiuni psihiatrice, cum ar fi depresia, anxietatea socială, etc. „, a spus dr. Rebeleanu.

El a spus că autorii au cooptat în studiu 100 de cursanţi cu vârste între 19 şi 24 de ani ai şcolilor sanitare din Bacău, Oneşti şi Comăneşti. Tinerii au fost întrebaţi câte ore stau pe zi în faţa unui ecran, dacă ei cred că sunt dependenţi de tehnologia electronică şi cât timp ar putea petrece offline până ar simţi un disconfort legat de această situaţie.

La întrebarea „Cât timp staţi în faţa unui ecran după finalizarea programului profesional?”, tinerii au răspuns că între o oră şi şase ore, media fiind de 3,84 de ore, mult peste cea evaluată de Eurostat pentru populaţia între 20 şi 74 de ani.

La întrebarea „Credeţi că sunteţi dependent de tehnologie?”, 47 au răspuns că „da” şi 53 că „nu”.

La întrebarea „Cât timp aţi putea petrece offline până aţi simţi un disconfort legat de această situaţie?”, s-au primit următoarele răspunsuri: o oră – 11, 3 ore -79, o zi – 8 persoane, oricât doar două persoane.

„Dintre cei 53 care nu se declară dependenţi de tehnologie, am constatat că ar simţi un disconfort legat de timpul petrecut strict offline: 9,43% după o oră, 79,24% după trei ore, după o zi patru persoane, iar doi au spus că oricând. Dintre cei 47 care s-au declarat dependenţi, 12,76% au spus că după o oră ar simţi disconfort, după trei ore 78%, după o zi 8,51% şi oricât niciunul. Constatăm că între grupa celor care se declară dependenţi şi grupa celor care susţin că nu sunt dependenţi de tehnologie există diferenţe foarte mici statistic vorbind privitor la intervalul de timp în care apare sevrajul faţă de ecranul electronic. Constatăm şi că, în grupul celor care neagă dependenţa, un însemnat procent intră în sevraj în mai puţin de trei ore. Deci, din totalul de o sută de cursanţi analizaţi, 47 se găsesc în situaţia în care în mai puţin de trei ore intră în sevraj de ecran ca să îi spunem aşa”, a afirmat dr. Rebeleanu.

Potrivit medicului, studiul are şi câteva limite: au fost incluse doar persoane peste 18 ani, cu toate că sunt exponenţi ai Generaţiei Z sub această vârstă, au fost excluşi şi cei care nu au absolvit 12 clase, aceasta fiind o condiţie de admitere la şcoli sanitare, cei angajaţi în alte forme de învăţământ sau în alte ocupaţii.

„Concluzia studiului este că există o evidentă apetenţă pentru mediul virtual în cadrul grupului luat în studiu: 3,84 de ore în faţa ecranului faţă de 2,5 ore constatat pe grupa de vârstă 20-74 de ani. De asemenea, numărul celor care se declară dependenţi e aproape egal cu cel al celor care nu recunosc această dependenţă. Toleranţa la frustrarea offline-ului este asemănătoare în cele două grupuri. Un însemnat procent dintre subiecţii analizaţi pur şi simplu nu conştientizează propria dependenţă faţă de mediul online”, a spus dr. Codrin Rebeleanu.

Studiul a fost prezentat la Seminarul „Medicină şi Tehnologie”, ajuns la ediţia a XVII-a.